Armenia nu a îndeplinit rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU din cauza lipsei de voință politică. Este clar că Armenia nu a dorit să soluționeze conflictul. A vrut doar să mențină status quo-ul, să îl lase neschimbat. Au vrut ca pământurile noastre să rămână pentru totdeauna sub controlul lor. Și au construit așezări ilegale, inclusiv în Zangilan, a declarat președintele azer Ilham Aliyev în timpul discursului său la cel de-al doilea Forum național de dezvoltare urbană din Azerbaidjan, care s-a desfășurat la Zangilan.

Șeful statului a remarcat că, prin crimele sale, Armenia a încălcat toate regulile și normele dreptului internațional. „Conform Convențiilor de la Geneva, așezarea ilegală este considerată o crimă. Dar comunitatea internațională nu a impus sancțiuni împotriva lor, nici măcar nu i-a acuzat public. Nici măcar nu le-a cerut în mod direct să-și retragă trupele de pe teritoriul nostru”, a remarcat șeful statului.

Timp de trei decenii, forțele de ocupație ne-au împiedicat să ne întoarcem, blocând efectiv toate eforturile comunității internaționale de a găsi o soluție pașnică la acest conflict. Negocierile au avut loc din 1992 până în 2020. Vă puteți imagina? 28 de ani de negocieri nesfârșite și, după cum putem vedea, zadarnice, care au dus la un rezultat zero, a declarat președintele azer Ilham Aliyev.

Șeful statului a remarcat că, dacă ne uităm la țările care au sponsorizat aceste negocieri, se poate vedea cu ușurință că s-ar fi găsit o soluție dacă acestea ar fi dorit acest lucru. „Pentru că copreședinții fostului Grup de la Minsk, care avea mandatul de a pune capăt ocupației, au fost trei membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, trei puteri nucleare. Grupul de la Minsk era un fel de ramură a OSCE. Dar, în același timp, aveam un temei juridic. Aveam rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU. Patru dintre ele cereau retragerea imediată, necondiționată și completă a trupelor armene din teritoriile ocupate. Aceste rezoluții au fost adoptate în 1993”, a precizat președintele Ilham Aliyev.

Sursă: Report.az // Report.az

#Armenia #Azerbaidjan #Ilham Aliyev

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.