Comisia de la Veneția a publicat astăzi un aviz cu privire la modificările la Codul Electoral al Republicii Moldova și altor legi conexe privind ineligibilitatea persoanelor care fac parte din partidele politice declarate neconstituționale. Avizul a fost elaborat ca urmare a unei scrisori din 24 iulie 2023 a lui Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova. Avizul comun al Comisiei de la Veneția și al Oficiului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) a fost adoptat în timpul sesiunii plenare a Comisiei de la Veneția, transmite IPN.

În avizul Comisiei se menționează că legea care prevede ineligibilitatea pentru a fi ales în prezidențiale, parlamentare și alegeri locale, timp de cinci ani, pentru membrii organului executiv al unui partid declarat neconstituțional și membri ai unui astfel de partid care dețin o funcție aleasă restrânge dreptul de a participa la alegeri. Deși această restricție poate răspunde scopului legitim de apărare a Constituției și a integrității statului democratic, restricția se aplică automat numai pe baza apartenenții de partid și a deținerii unei anumite poziții, fără a face distincție între membrii de partid care ar fi putut contribui activ la actele ilegitime atribuite partidului politic și cei care îndeplineau doar atribuții neutre sau nu cunoșteau posibile fapte ilicite comise de partid. Restricția afectează un grup mare de persoane, făcându-le responsabile colectiv pentru activitățile ilegitime ale partidului din care fac parte, lipsind astfel individualizarea și, prin urmare, garanțiile de proces echitabil. Acest lucru contravine principiului de proporționalitate.

„Comisia de la Veneția și ODIHR recomandă autorităților moldovenești, în cazul în care doresc să împiedice anumiți membri ai partidelor declarate neconstituționale să dețină anumite funcții alese, să introducă criterii adecvate și o evaluare individuală eficientă care să limiteze restricții ale dreptului de a fi ales doar acelor membri și/sau aleși ai partidului ale căror activități au pus în pericol Constituția și integritatea statului democratic, prin acțiunile și expresiile lor, și/sau au urmărit activ scopurile (ilegale) ale partidelor neconstituționale. Este recomandabilă oferirea acestor persoane întreaga gamă de garanții procedurale în procesul de evaluare, inclusiv o decizie suficient de motivată și posibilitatea de a contesta limitarea drepturilor prin oferirea unei oportunități de a solicita controlul judiciar al deciziei de a le priva de dreptul de a candida la alegeri”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Implementarea acestor recomandări este esențială pentru a evita dereglarea echilibrului între scopul legitim al protecției ordinii democratice a statului și siguranța națională și necesitatea de a proteja drepturile electorale ale individului, fără a submina în mod disproporționat rol esențial jucat de toți actorii politici în asigurarea pluralismului, se mai precizează în aviz.

Unele prevederi din Codul Electoral care interzic unor persoane asociate partidelor politice declarate neconstituționale să candideze la alegeri au fost deja declarate neconstituționale de Curtea Constituțională la 3 octombrie 2023. La 4 octombrie 2023, Parlamentul Republicii Moldova aadoptat un nou proiect de lege care conține criterii în baza cărora se va decide neadmiterea în cursa electorală a membrilor unui partid declarat neconstituțional. Veneția Comisia și ODIHR „nu sunt în măsură să analizeze aceste amendamente în prezentul aviz”.

#Codul electoral #comisia de la veneția

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.