Autoritățile Republicii Moldova au realizat o parte dintre condiționalitățile Comisiei Europene pe domeniul justiției, însă multe aspecte nu depind de Guvern. O spune ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, potrivit căreia Guvernul și Parlamentul au aprobat legile necesare reformei justiției, însă implementarea lor depinde de alte entități. Potrivit șefei de la Justiție, Republica Moldova mai are timp până la sfârșitul lunii octombrie să-și onoreze angajamentele pentru ca evaluarea Comisiei Europene să fie una pozitivă, notează ipn.md.

Ministra Justiției spune că a efectuat recent o vizită la Bruxelles în timpul căreia a explicat oficialilor europeni că Republica Moldova a realizat doar o parte din cele nouă condiționalități.

„Am discutat cu reprezentanții structurilor din cadrul Comisiei Europene, inclusiv cu Înaltul Comisar pe Justiție și i-am informat despre progresele obținute. Pe de o parte, avem multe angajamente realizate, dar avem și angajamente în curs de realizare. Avem și restanțe, dar care nu depind de Guvern. Pe segmentul protecției drepturilor omului stăm bine, ne-am îndeplinit angajamentele, mă refer la îmbunătățirea legislației pe domeniul drepturilor omului, Convenția de la Istanbul, accesul la informație, consolidarea instituției Avocatului Poporului. Pe aspectul combaterii corupției am realizat condiționalitatea clară ce ține de delimitarea competențelor Procuraturii Anticorupție și CNA și acum urmează planul de implementare. Cea mai complicată este reforma justiției, adică rezultatele vetting-ului, pre-vetting-ului. Noi legile le-am aprobat, acum ele urmează a fi implementate și organele noi să-și facă treaba ca sistemul să-și revină”, a spus Veronica Mihailov-Moraru.

Potrivit șefei de la Justiție, restanțele înregistrate vizează activitatea comisiilor de vetting și pre-vetting care sunt entități independente. De asemenea, procurorii sunt cei care întârzie să-și delege reprezentanți în CSP, așteptând comisia pre-vetting să-i reevalueze pe candidații care au primit câștig de cauză la Curtea Supremă de Justiție.

„Activitatea comisiei pre-vetting a durat mai mult decât a fost preconizat, acum ea este axată pe reevaluarea a 21 de cauze, după ce CSJ a dispus reevaluarea acestor decizii. Ulterior trebuie să-și înceapă activitatea comisiile de vetting. Dar nu de noi depinde să grăbim aceste procese, pentru că aceste comisii sunt independente și au propriul ritm de muncă. La Bruxelles am primit încurajări maxime de a continua ritmul determinat pe care l-am adoptat de la început, am primit recomandarea de a consulta comisiile europene, Comisia de la Veneția, pe orice proiect, mai ales pe domeniul justiției. Ne-au întrebat de ce nu avem Consiliu Superior al Procurorilor și am explicat că nu depinde de Guvern. Adunarea Procurorilor a decis să amâne ședința până când vor fi reevaluate deciziile celor care au eșuat promovarea. Mult depinde și de progresele pe care le vom avea până la sfârșitul lunii octombrie”, a mai spus ea.

Săptămâna trecută, Parlamentul European a aprobat o rezoluție prin care cere instituțiilor europene începerea negocierilor de aderare UE-Republica Moldova până la sfârșitul acestui an.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Decizia finală va fi luată în luna decembrie de către Consiliul European.

#comisia de la veneția #inistrul Justiției #justitie #Parlamentul European #pre-vetting

Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a afirmat, marți, 27 octombrie, că președintele rus Vladimir Putin „ne pune la încercare și testează hotărârea NATO” și a avertizat că Marea Britanie și Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care „se află în război cu Rusia”, scrie mediafax.ro.

Potrivit The Guardian, el a mai spus că „trebuie să fim pregătiți pentru un scenariu în care Regatul Unit și NATO se vor afla în război cu Rusia”, aducând în discuțiile afirmațiile făcute de Putin înaintea invaziei din Ucraina, contrare acțiunilor întreprinse ulterior.

„Nu pentru că ne dorim războiul – nu avem nimic împotriva poporului rus și nu dorim un război cu Rusia; NATO este o alianță defensivă –, dar când Putin ne asigură că nu are intenția de a provoca un război cu NATO, ne amintim de ceea ce a spus despre Ucraina cu doar câteva zile înainte de invazie”, a subliniat secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.

El a continuat spunând că NATO este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul său” și a reitera continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Cu cât suntem mai pregătiți să facem față Rusiei, să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO, cu atât este mai puțin probabil să ne regăsim în acel scenariu. Polonia este unul dintre cei mai mari și, cu siguranță, cel mai de încredere prieten al nostru din Europa, iar noi prețuim și apreciem foarte mult această prietenie”, a adăugat Wes Streeting.

Declarațiile acestuia vin după ce în urmă cu două săptămâni, directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a descris Rusia drept „agresorul numărul unu” și a acuzat Moscova că desfășoară un război hibrid, încercând însă să rămână sub pragul care ar putea provoca un răspuns colectiv al NATO.

Potrivit lui McCallum, Kremlinul încearcă să destabilizeze statele europene în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina înregistrează progrese reduse, obținute cu costuri foarte mari.