Andrei Donică de la Mișcarea Profesioniștilor „Speranța-Nadejda” nu a fost admis în cursa electorală pentru funcția de primar al municipiului Chișinău. O hotărâre în acest sens a fost emisă de către Consiliul electoral al circumscripției electorale municipale Chișinău.

Contactată de IPN, președinta Consiliului, Viorica Gadîmba, a precizat că la baza refuzului stă faptul că Andrei Donică a fost deja înregistrat în calitate de candidat la funcția de primar al satului Condrița. Or, Codul Electoral spune clar că o persoană poate candida și la funcția de primar, și la funcția de consilier local, dar nu poate candida la aceste funcții în mai multe circumscripții electorale de același nivel.

Hotărârea Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Chișinău poate fi contestată. În cazul în care neadmiterea va fi menținută, urmează să fie ajustată ordinea preliminară în buletinul de vot.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Într-un live pe Facebook, făcut până la adoptarea deciziei, Andrei Donică a precizat că s-ar face presiuni asupra membrilor Consiliului pentru a nu fi admis. Potrivit lui, legea nu permite candidarea concomitentă la Chișinău și la Bălți, nu și la Chișinău și la Condrița odată. Acesta a mai spus că va lupta în instanță pentru înregistrarea în cursa electorală din capitală. Aceasta deși le-a reamintit localnicilor din Condrița că este înregistrat în calitate de candidat la funcția de primar al satului.

Până acum în cursa pentru șefia capitalei au fost înregistrați 20 de candidați:

1. Vasile Costiuc de la Partidul Democrația Acasă
2. Ruslan Codreanu de la Blocul electoral „Ruslan Codreanu”
3. Constantin Butucel de la Partidul Acasă Construim Europa
4. Ion Ștefăniță de la Mișcarea Respect Moldova
5. Diana Caraman de la Partidul Comuniștilor
6. Lilian Carp de la Partidul Acțiune și Solidaritate
7. Anatol Usatîi de la Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei
8. Vadim Brînzaniuc de la Partidul Social Democrat European
9. Ion Bulgac de la Coaliția pentru Unitate și Bunăstare
10. Adrian Albu de la Partidul Socialiștilor
11. Mihail Poleanschi de la Congresul Civic
12. Victor Chironda de la Partidul Platforma Demnitate și Adevăr
13. Oleg Burlacu de la Partidul Liberal Democrat
14. Vasile Bolea de la Partidul politic Renaștere
15. Roman Mihăeș de la Partidul Național Liberal
16. Ion Ceban de la Partidul Mișcarea Alternativa Națională
17. Dragoș Galbur de la Partidul Național Moldovenesc
18. Alla Popova de la Partidul Patrioții Moldovei
19. Anatolie Prohnițchi de la Partidul Verde Ecologist
20. Cristina Vulpe de la Partidul politic „Șansă”.

În examinare mai sunt dosarele a 8 pretendenți: Ion Purice de la Partidul Liberal (22), Tatiana Gorea, care candidează independent (23), Ruslan Popa de la Partidul politic Noua Opțiune Istorică (24), Ștefan Urîtu de la Partidul politic Voința Poporului (25), Andrei Munteanu de la Partidul politic NOI (26), Arina Spătaru de la Partidul Politic Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (27), Ștefan Gligor de la Partidul Schimbării (28) și Tatiana Platon de la Partidul politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei (29).

#alegeri #Chisinau #refuz

Iarna 2026 – 2027 ar putea fi mai blândă decât în mod obișnuit în mare parte din Europa, potrivit celor mai recente estimări sezoniere realizate de Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF). Datele indică o probabilitate mai mare de temperaturi peste mediile climatologice în vestul continentului, în perioada decembrie 2026 – februarie 2027.

Conform prognozei, cele mai mari șanse pentru o iarnă mai caldă decât în mod normal apar în mare parte din vestul Europei. În schimb, în nordul și nord-estul continentului, temperaturile ar putea fi mai apropiate de valorile obișnuite pentru această perioadă a anului.

Estimările ECMWF oferă o primă imagine asupra evoluției vremii în următoarele luni de iarnă, însă nu reprezintă o prognoză exactă a temperaturilor sau a condițiilor meteorologice din fiecare țară.

Modelul sezonier european analizează mai multe scenarii posibile de evoluție a vremii, iar cele mai recente estimări se bazează pe 51 de simulări meteorologice. Acestea indică probabilitatea unor abateri de temperatură față de mediile climatologice (n.r. anomalii termice), nu valorile exacte care vor fi înregistrate.

Prin urmare, semnalul unei ierni mai calde nu exclude apariția unor episoade de frig, a ninsorilor sau a unor perioade cu temperaturi negative. Chiar și într-un sezon cu o medie termică peste normal, pot exista intervale cu vreme severă și schimbări importante de temperatură.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

O posibilă explicație pentru tendința termică indicată de unele estimări sezoniere este și instalarea fenomenului El Niño. Acesta reprezintă o încălzire anormală a apelor de suprafață din zona centrală și estică a Oceanului Pacific ecuatorial și poate influența circulația atmosferică la nivel global.

Efectele sale se pot resimți la distanțe mari de regiunea Pacificului, prin modificarea unor tipare de circulație atmosferică.

Totuși, legătura dintre El Niño și vremea din Europa este complexă și nu permite încă stabilirea directă a temperaturilor care vor fi înregistrate într-o anumită țară.

#el nino #Europa #fenomen #iarna