Procuratura Anticorupție este acuzată că a divulgat date prin care se pot identifica responsabilii de cazul lui Iulian Munteanu. O notă informativă a fost expediată în adresa Comisiei Pre-vetting de către Iurie Gațcan, unul dintre angajații CNA, vizați în dosarul presupuselor acțiuni ilegale responsabili de acumularea, analiza și furnizarea informației către Comisia de Pre-vetting,

Potrivit lui Gațcan, din datele publicate în unul dintre comunicatele de presă a Procuraturii Anticorupție, emis la sfârșitul lunii septembrie, au putut fi identificați responsabilii care au furnizat informațiile despre lipsa antecedentelor lui Iulian Muntean, fost membru CSM, deoarece au fost precizate denumirile direcțiilor CNA care au întocmit actele corespunzătoare.

„(…) Se constată că în prima parte a comunicatului de presă, Procuratura Anticorupție a prezentat unele informații incomplete, pe cazul de corupție denumit ”ASEM”, cu indicii clare pentru opinia publică, mass-media, pentru a putea fi identificați intenționat colaboratorii CNA, care au lucrat pe cazul menționat”, se arată în documentul transmis de Gațcan Comisiei Pre-vetting.

La o zi după apariția comunicatului de presă, Ziarul de Gardă publica numele celor vizați, Iurie Gațcan și Arcadie Rotaru, ultimul fiind actualul șeful al Secției analiză operațională a Direcției analitice CNA. Conform publicației, ei ar fi responsabili de pretinse acțiuni ilegale, în contextul scandalului referitor la numirea lui Iulian Muntean în funcția de membru al CSM.

„„Potrivit declarațiilor directorului CNA, din cadrul audierilor publice din 25.09.2023, avute în biroul Parlamentului, verificarea lui Iulian Munteanu a avut loc prin consultarea registrului de evidență a rapoartelor de analiză operațională” (n. red.: Gațcan citează comunicatul CNA).

Notă: Registru de evidență a rapoartelor de analiză operațională de facto reprezintă un jurnal de hârtie, care conține data inițiere analizei, solicitantul, denumirea analizei dacă este pe caz se dă denumirea generică ex. ASEM, iar dacă e pe un singur subiect se indică numele subiectului x persoană fizică sau juridică, de reținut că Iulian Munteanu nu era subiect de bază, nu există în registrul dat o analiză operațională care în denumire să figureze numele cet. Iu. Munteanu. (…)

Practic, afirmațiile Procuraturii Anticorupție ”suspiciune de tăinuire” se bazează pe faptul că un fost angajat CNA și unu actual nu au ținut minte în anul 2023 numele și familia unui subiect auxiliar pe un caz de corupției analizat în anul 2018, în care figurau sute de subiecți. Este de menționat, că conform legislației în vigoare antecedentele penale ale persoanelor fizice se verifică în baza Registrului unic (național, pentru toate organele de drept conform Legii 216/2003 și Ordinului interdepartamental nr.121 din 2008) de evidență a infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvârșit infracțiuni, în care obligatoriu trebuie să includă date toate organele de urmărire penală (Procuratura Generală, CNA, MAI, Serviciul Vamal) și nu conform datelor din memoria unor angajați. Legal, nici un angajat a CNA sau a oricărei ”Comisii” nu are dreptul să includă date într-un raport, fără a avea un extras sau document, care ar confirma informația dată a antecedentelor penale. Practic, la moment nu sunt soluții sigure de obținerea unor informații veridice privind antecedentelor penale a persoanelor fizice”, notează Iurie Gațcan.

În septembrie, s-a aflat că Iulian Munteanu, membru CSM, care a trecut Comisia Pre-vetting, este vizat într-un dosar de corupție. Scandalul a degenerat cu replici și acuzații între PA, CNA și Comisia Pre-vetting, iar într-un final Munteanu a demisionat.

Redacția Realitatea asigură dreptul la replică a persoanelor și instituțiilor vizate.

EXCLUSIV! Membru proaspăt-numit la CSM și trecut de pre-vetting, învinuit într-un dosar de corupție

Stamate pare confuză de investigația PA pornită împotriva CNA: „Cea mai bună apărare este atacul”

#acuzatii #CNA #CSM #Iurie Gațcan #PA

Oficiali ai Pentagonului le-au cerut mai multor state NATO să-și tempereze discursul despre amenințarea Rusiei, considerând că unele declarații ale liderilor europeni afectează securitatea continentului, potrivit știrileprotv.ro.

Printre ţările care au primit mesaje prin care li se cerea să dea dovadă de reţinere în declaraţiile lor publice se numără Lituania, Letonia şi Estonia, au precizat aceste persoane, care au vorbit sub condiţia anonimatului. Nu se ştie dacă aceste mesaje, transmise în cadrul unor întâlniri bilaterale, au fost comunicate şi altor guverne europene.

Aceste solicitări americane vin în contextul în care administraţia Trump îşi reia eforturile de a exercita presiuni în favoarea unei soluţii negociate la războiul de amploare din Ucraina, care intră acum în al cincilea an. Această ultimă iniţiativă combină stimulente destinate Rusiei – în special o relaxare a sancţiunilor – cu presiuni asupra Ucrainei pentru ca aceasta să înceteze atacurile împotriva infrastructurii energetice ruse.

Întrebat pe această temă, un oficial al Pentagonului a declarat că „discuţiile private dintre aliaţi rămân confidenţiale. Prin urmare, nu vom face niciun comentariu cu privire la aceste afirmaţii”.

Printre comentariile care au atras atenţia oficialilor americani se numără remarci ale unor lideri europeni potrivit cărora Rusia ar fi încolţită şi ar recurge la măsuri din ce în ce mai disperate pe măsură ce invazia sa în Ucraina se împotmoleşte, a declarat una dintre aceste surse.

Elbridge Colby, „creierul” politicilor Pentagonului

Elbridge Colby (foto articol, centru), responsabil cu politicile la Pentagon, se număra printre oficialii americani care au transmis acest mesaj, au precizat sursele respective. Reuters nu a putut stabili care alţi oficiali au fost implicaţi. Niciuna dintre aceste surse, printre care se numără trei oficiali europeni şi un oficial american, nu a sugerat că această recomandare ar fi fost formulată într-un mod conflictual.

Mesajele americane reflectă o dezbatere în cadrul NATO cu privire la modul în care ar trebui abordată public ameninţarea reprezentată de o Rusie din ce în ce mai asertivă. Unii oficiali occidentali au susţinut că punerea accentului pe ameninţarea reprezentată de Moscova ar putea juca în favoarea Kremlinului, care, potrivit acestora, încearcă să semene frică şi să submineze sprijinul acordat Ucrainei.

Alţii consideră că guvernele europene trebuie să dea dovadă de transparenţă pentru a le arăta alegătorilor că sunt necesare sacrificii şi resurse pentru a ţine Moscova la distanţă. Acest lucru este cu atât mai adevărat cu cât Rusia pare să intensifice o campanie secretă de sabotaj pe întreg continentul. Rusia a negat că ar desfăşura o astfel de campanie.

Una dintre sursele apropiate dosarului a declarat pentru Reuters că Elbridge Colby i-a spus recent unui oficial baltic că nu trebuie să-i „provocăm” pe ruşi. Această persoană a precizat că Elbridge Colby a dat ca exemplu de retorică contraproductivă faptul că europenii sugerează public că Rusia este „încolţită ca un şobolan”.

Prim-ministrul estonian Kristen Michal l-a calificat pe Putin drept „şobolan încolţit” la sfârşitul lunii septembrie, sugerând că liderul rus recurge la acţiuni de sabotaj în Europa, în timp ce Rusia se afundă din ce în ce mai mult în Ucraina.

SUA cere Europei „să nu facă zgomot”

„Vă ajutăm. Americanii sunt aici”, a declarat un alt oficial european, descriind mesajele private transmise recent de Pentagon. „Dar nu faceţi zgomot. Nu vă faceţi remarcaţi” – este mesajul transmis.

În cadrul unei alte întâlniri recente, Pentagonul a îndemnat o delegaţie estoniană să dea dovadă de „moderaţie” în comunicările sale, potrivit unei surse la curent cu această întâlnire, deşi aceasta nu a precizat dacă oficialii Pentagonului s-au plâns de o declaraţie anume.

Ministerele Apărării din Lituania, Letonia şi Estonia nu au răspuns la solicitările de comentarii, în timp ce NATO a refuzat să se pronunţe.

Unul dintre oficialii europeni a declarat că sfaturile Pentagonului, deşi cordiale, erau derutante, având în vedere că serviciile de informaţii din statele baltice nu au încetat, în ultimele luni, să minimizeze probabilitatea ca Rusia să pună la încercare clauza de apărare reciprocă ale NATO. Alte servicii de informaţii ale NATO, în schimb, au avertizat public că Rusia ar putea intensifica considerabil campania sa de sabotaj în viitorul apropiat.