Dacă reformele vor continua în același ritm de până acum, Republica Moldova ar putea adera la Uniunea Europeană în câțiva ani. Declarația a fost făcută într-un interviu europarlamentarul român Siegfried Mureșan, scrie Radio Moldova.

„Ne-a luat patru luni de zile pentru a acorda Republicii Moldova statutul de stat candidat de când au depus cererea de aderare, în condițiile în care la alte state din Europa Centrală și de Est, inclusiv la România, acea etapă a durat ani de zile, deci ne-a mișcat rapid. Totul va depinde de ritmul reformelor de la Chișinău. Dacă Republica Moldova continuă să fie bine condusă, cred că o aderare în câțiva ani este posibilă. Dar, trebuie să fim cinstiți, depinde și de evoluția situației din Ucraina. Cum am spus, cred că nu ar fi bine să speculăm privind date”, a declarat Siegfried Mureșan.

Precizăm că majoritatea experților estimează că Republica Moldova ar putea intra în UE, în cel mai bun caz, după anul 2030. Amintim că, săptămâna trecută, Parlamentul European a adoptat cu o largă majoritate de voturi o Rezoluție prin care recomandă începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană până la sfârșitul acestui an.

#aderare la UE #Siegfrid Mureșan #UE

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.