Deși nu foarte mediatizat, atacul cibernetic de la începutul acestei luni asupra firmei de testare ADN 23andMe ridică o mare întrebare, potrivit Metro News: la ce îi folosește unui hacker ADN-ul unei persoane?
Celebra companie ADN 23andMe oferă utilizatorilor o defalcare cuprinzătoare a strămoșilor pe baza ADN-ului lor, iar potrivit datelor care au făcut obiectul unei scurgeri de informații, printre clienții firmei s-ar număra și Elon Musk și Mark Zuckerberg (aspecte neverificate însă).
În acest caz nu a fost totuși vorba despre o piratare a sistemelor companiei, ci de un atac de tip „credential stuffing”, mai exact despre o vizare în masă a utilizatorilor individuali. În astfel de atacuri, hackerii testează numele de utilizator și parolele de la spargerile anterioare, mizând pe faptul că oamenii să folosesc adesea aceleași detalii.
Potrivit Metro News, acest tip de atac este este echivalentul digital al hoților oportuniști care încearcă toate ușile de pe o stradă.
Atacurile de acest gen nu sunt neobișnuite, dar pentru că de data aceasta au fost furate ADN-urile a un milion de persoane, apare o mare întrebare firească: la ce ar folosi ADN-ul?
De ce ar fi aceste informații de interes
Potrivit 23andMe și informațiilor postate online, nu au fost furate informații genetice reale, ci au fost accesate date sensibile din conturi, cum ar fi informații personale și defalcarea strămoșilor utilizatorilor pe zone geografice.
Defalcarea arată de unde provin genele unei persoane. Un utilizator poate avea, de exemplu, 50% moștenire irlandeză, 25% norvegiană, 12,5% galeză și 12,5% baltică.
Profesorul Alan Woodward, specialist în securitate cibernetică la Universitatea din Surrey.„principala valoare din acest hack va fi reprezentată de informațiile personale care ar putea fi folosite ulterior în escrocherii”.
„Aș fi mai îngrijorat dacă cineva ar avea amprentele mele”
Hackerii tind să vândă informații de tipul nume, adrese, numere de telefon, informații personale generale escrocilor, care pot apoi să scrie e-mailuri spam mai bine țintite, ca, de exemplu, „Dragă Alan” în loc de „Dragă client„, astfel încât clientul să creadă că ei știu deja cine ești și să dea senzația de legitimitate, explică specialistul.
Numai că informațiile generate de testele ADN comerciale nu se limitează la defalcare geografică, ci furnizează, de asemenea, predicții medicale, arătând probabilitatea de a dezvolta anumite boli sau caracteristici, cum ar fi Alzheimer, diabet sau chelie de tip masculin.
Iar aceste informații ar putea fi importante într-o zi în societate, poate pentru companiile de asigurări, spune profesorul Woodward.
Ar putea fi folosite pentru a sabota cariera cuiva
O persoană ar putea să verifice, de exemplu, dacă potențialul său partener este susceptibil să chelească, să dezvolte cancer sau să aibă o predispoziție genetică la alcoolism. N-ar fi exclus ca rezultatele să fie folosite pentru a sabota cariera cuiva, evidențiind riscurile de sănătate care ar putea limita viața profesională a acestuia.
Și, în acest context, apare întrebarea: o companie ar mai angaja o persoană în vârstă de 58 de ani pentru a fi noul său director general dacă ar ști că aceasta are șanse mari de a dezvolta demență?
În Regatul Unit, prelevarea fără consimțământ a materialului corporal al unei alte persoane în vederea efectuării de analize genetice constituie o infracțiune penală, însă dovedirea acestui lucru poate fi dificilă și nu reprezintă o prioritate pentru poliție.
Se estimează însă că peste 100 de milioane de persoane și-au trimis de bună voie ADN-ul către diverse companii de testare.
Dacă, de exemplu, poliția ar avea acces la ele, ar putea apărea situații utile anchetatorilor, ca cea din 2018, când Joseph James DeAngelo a fost arestat pentru crimă și viol după ce poliția a dat de urma lui prin intermediul ADN-ului unei rude (genealogia genetică de investigație).
Marile companii precum 23andMe și Ancestry declară că nu se conformează în mod voluntar cu forțele de ordine, deși termenii și condițiile lor prevăd circumstanțe excepționale.
