O forţă operaţională amfibie formată din mii de marinari şi puşcaşi marini americani se îndreaptă spre Israel, unde vor fi poziţionaţi la bordul unor nave de război în cazul în care conflictul de acolo cu Hamas se extinde. Despre acest lucru au declarat doi oficiali americani din domeniul apărării citaţi de The Washington Post. Pentagonul a desfăşurat două portavioane – şi navele de sprijin ale acestora – în estul Mediteranei după atacurile Hamas asupra Israelului.

Grupul amfibiu Bataan, care numără peste 4.000 de marinari şi puşcaşi marini, se va alătura unei flote americane în creştere în largul coastelor Israelului, care va include două portavioane şi navele de escortă asociate acestora.

Unitatea expediţionară 26 de puşcaşi marini, din Camp Lejeune, Carolina de Nord, este desfăşurată împreună cu grupul operativ amfibiu şi antrenată pentru o gamă largă de misiuni, inclusiv unele operaţiuni speciale.

USS Bataan şi USS Carter Hall, două dintre navele de război care transportă personal din cadrul unităţii, se aflau luni în Golful Oman, după ce au părăsit recent Kuweitul, urmare a atacului Hamas din 7 octombrie. Cea de-a treia navă asociată unităţii, USS Mesa Verde, se afla în Marea Mediterană cu planuri de a se îndrepta spre coasta israeliană, au declarat oficialii din domeniul apărării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Şeful Pentagonului, Lloyd Austin, a vorbit luni cu omologul său israelian, Yoav Gallant, şi şi-a reiterat angajamentul de a „continua să accelereze asistenţa în domeniul securităţii şi să prevină escaladarea conflictului”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Pentagonului, Sabrina Singh.

Pentagonul a desfăşurat două portavioane – şi navele de sprijin ale acestora – în estul Mediteranei după atacurile asupra Israelului.

Navele au rolul de descurajare, pentru a se asigura că nu se extinde conflictul, dar aduc o cantitate semnificativă de putere într-o regiune care găzduieşte deja o serie de nave, avioane şi trupe americane.

PORTAVIONUL USS FORD

Portavionul Gerald R. Ford, împreună cu navele de sprijin, a sosit în estul Mediteranei la începutul săptămânii trecute.

USS Ford, care a fost pus în funcţiune în 2017, este cel mai nou portavion al Statelor Unite şi cel mai mare portavion din lume, cu peste 5.000 de marinari la bord.

Portavionul, care are un reactor nuclear, poate găzdui peste 75 de aeronave militare, inclusiv avioane de luptă precum avioanele de vânătoare F-18 Super Hornet şi E-2 Hawkeye, ce poate acţiona ca un sistem de avertizare timpurie.Are un arsenal de rachete, precum racheta Evolved Sea Sparrow, care este o rachetă sol-aer cu rază medie de acţiune, folosită pentru a contracara dronele şi avioanele.

Racheta cu cadru aerian rulant de pe Ford este folosită pentru a ţinti rachete anti-navă, împreună cu sistemul de armament Mk-15 Phalanx, care este folosit pentru a trage gloanţe care străpung blindajul. Ford are, de asemenea, radare sofisticate ce pot ajuta la controlul traficului aerian şi al navigaţiei.

Navele de sprijn includ crucişătorul cu rachete ghidate din clasa Ticonderoga Normandy şi distrugătoarele cu rachete ghidate din clasa Arleigh-Burke Thomas Hudner, Ramage, Carney şi Roosevelt. Acestea transportă capacităţi de luptă sol-aer, sol-suprafaţă şi de luptă antisubmarin.

PORTAVIONUL EISENHOWER

Pentagonul a ordonat grupului de atac al portavionului Dwight Eisenhower să se deplaseze în estul Mediteranei. Va dura între o săptămână şi o săptămână şi jumătate pentru a ajunge în regiune.

Portavionul cu propulsie nucleară, pus în funcţiune în 1977, a desfăşurat pentru prima dată operaţiuni în timpul invaziei Irakului în Kuweit.

Portavionul, cunoscut şi sub numele de „Ike”, are 5.000 de marinari şi poate transporta până la nouă escadrile de avioane, precum avioane de luptă, elicoptere şi cele capabile să desfăşoare operaţiuni de informaţii, supraveghere şi recunoaştere. La fel ca Ford, portavionul Ike va fi însoţit de alte nave, precum crucişătorul cu rachete ghidate Philippine Sea şi distrugătoarele cu rachete ghidate Gravely şi Mason.

Navele se concentrează pe protecţia lor şi a portavionului şi, deşi pot efectua operaţiuni ofensive, nu sunt cele mai potrivite pentru a acţiona ca un sistem de apărare antirachetă pentru Israel, care dispune deja de sisteme sofisticate.

#Israel #nave #portavion #SUA

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.