O forţă operaţională amfibie formată din mii de marinari şi puşcaşi marini americani se îndreaptă spre Israel, unde vor fi poziţionaţi la bordul unor nave de război în cazul în care conflictul de acolo cu Hamas se extinde. Despre acest lucru au declarat doi oficiali americani din domeniul apărării citaţi de The Washington Post. Pentagonul a desfăşurat două portavioane – şi navele de sprijin ale acestora – în estul Mediteranei după atacurile Hamas asupra Israelului.

Grupul amfibiu Bataan, care numără peste 4.000 de marinari şi puşcaşi marini, se va alătura unei flote americane în creştere în largul coastelor Israelului, care va include două portavioane şi navele de escortă asociate acestora.

Unitatea expediţionară 26 de puşcaşi marini, din Camp Lejeune, Carolina de Nord, este desfăşurată împreună cu grupul operativ amfibiu şi antrenată pentru o gamă largă de misiuni, inclusiv unele operaţiuni speciale.

USS Bataan şi USS Carter Hall, două dintre navele de război care transportă personal din cadrul unităţii, se aflau luni în Golful Oman, după ce au părăsit recent Kuweitul, urmare a atacului Hamas din 7 octombrie. Cea de-a treia navă asociată unităţii, USS Mesa Verde, se afla în Marea Mediterană cu planuri de a se îndrepta spre coasta israeliană, au declarat oficialii din domeniul apărării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Şeful Pentagonului, Lloyd Austin, a vorbit luni cu omologul său israelian, Yoav Gallant, şi şi-a reiterat angajamentul de a „continua să accelereze asistenţa în domeniul securităţii şi să prevină escaladarea conflictului”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Pentagonului, Sabrina Singh.

Pentagonul a desfăşurat două portavioane – şi navele de sprijin ale acestora – în estul Mediteranei după atacurile asupra Israelului.

Navele au rolul de descurajare, pentru a se asigura că nu se extinde conflictul, dar aduc o cantitate semnificativă de putere într-o regiune care găzduieşte deja o serie de nave, avioane şi trupe americane.

PORTAVIONUL USS FORD

Portavionul Gerald R. Ford, împreună cu navele de sprijin, a sosit în estul Mediteranei la începutul săptămânii trecute.

USS Ford, care a fost pus în funcţiune în 2017, este cel mai nou portavion al Statelor Unite şi cel mai mare portavion din lume, cu peste 5.000 de marinari la bord.

Portavionul, care are un reactor nuclear, poate găzdui peste 75 de aeronave militare, inclusiv avioane de luptă precum avioanele de vânătoare F-18 Super Hornet şi E-2 Hawkeye, ce poate acţiona ca un sistem de avertizare timpurie.Are un arsenal de rachete, precum racheta Evolved Sea Sparrow, care este o rachetă sol-aer cu rază medie de acţiune, folosită pentru a contracara dronele şi avioanele.

Racheta cu cadru aerian rulant de pe Ford este folosită pentru a ţinti rachete anti-navă, împreună cu sistemul de armament Mk-15 Phalanx, care este folosit pentru a trage gloanţe care străpung blindajul. Ford are, de asemenea, radare sofisticate ce pot ajuta la controlul traficului aerian şi al navigaţiei.

Navele de sprijn includ crucişătorul cu rachete ghidate din clasa Ticonderoga Normandy şi distrugătoarele cu rachete ghidate din clasa Arleigh-Burke Thomas Hudner, Ramage, Carney şi Roosevelt. Acestea transportă capacităţi de luptă sol-aer, sol-suprafaţă şi de luptă antisubmarin.

PORTAVIONUL EISENHOWER

Pentagonul a ordonat grupului de atac al portavionului Dwight Eisenhower să se deplaseze în estul Mediteranei. Va dura între o săptămână şi o săptămână şi jumătate pentru a ajunge în regiune.

Portavionul cu propulsie nucleară, pus în funcţiune în 1977, a desfăşurat pentru prima dată operaţiuni în timpul invaziei Irakului în Kuweit.

Portavionul, cunoscut şi sub numele de „Ike”, are 5.000 de marinari şi poate transporta până la nouă escadrile de avioane, precum avioane de luptă, elicoptere şi cele capabile să desfăşoare operaţiuni de informaţii, supraveghere şi recunoaştere. La fel ca Ford, portavionul Ike va fi însoţit de alte nave, precum crucişătorul cu rachete ghidate Philippine Sea şi distrugătoarele cu rachete ghidate Gravely şi Mason.

Navele se concentrează pe protecţia lor şi a portavionului şi, deşi pot efectua operaţiuni ofensive, nu sunt cele mai potrivite pentru a acţiona ca un sistem de apărare antirachetă pentru Israel, care dispune deja de sisteme sofisticate.

#Israel #nave #portavion #SUA

Consumatorii ar putea plăti mai mult pentru gaze în perioada următoare, afirmă ministrul Energiei, Dorin Junghietu. Oficialul spune că, deocamdată, nu poate fi anunțat noul tarif și nici data de la care acesta ar urma să fie aplicat, dar avertizează că o eventuală majorare ar putea pune presiune pe bugetele familiilor.

„Estimările noastre indică un risc serios de creștere a prețurilor plătite de consumatori în perioada următoare. Această creștere ar putea fi semnificativă și ar apăsa asupra bugetelor familiilor”, a declarat Dorin Junghietu marți, 22 septembrie.

Ministrul a precizat că, în cazul unei solicitări de ajustare a tarifelor, aceasta trebuie examinată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), pe baza costurilor justificate.

„Vreau să fiu foarte clar: astăzi nu putem anunța un nou tarif și nici o dată la care acesta s-ar putea aplica. Orice eventuală solicitare de ajustare trebuie examinată de ANRE pe baza costurilor justificate, dar ar fi greșit să așteptăm decizia tarifară înainte de a pregăti răspunsul statului”, a spus ministrul.

Declarațiile au fost făcute în contextul în care Guvernul a solicitat marți Parlamentului declararea stării de urgență în domeniile energetic și hidrologic pentru 60 de zile, începând cu 26 septembrie. Parlamentul urmează să examineze solicitarea în ședință extraordinară, programată pentru ora 14:30.

Potrivit directorului general al Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Serghei Diaconu, starea de alertă instituită anterior în sectorul energetic și în domeniul hidrologic expiră la 25 septembrie, iar riscurile care au dus la instituirea acesteia s-au amplificat.

În această iarnă, aproximativ 59% din necesarul de energie electrică al Republicii Moldova va trebui acoperit din import. În orele de vârf, necesarul ajunge la 440–450 MW, în timp ce aproximativ 360 MW reprezintă capacitatea garantată de import. Diferența poate fi acoperită din capacitățile suplimentare disponibile în regiune, însă acestea nu sunt disponibile permanent.

În cazul gazelor naturale, peste 90% din necesarul pentru sezonul rece este deja contractat. Serghei Diaconu a precizat că nu există în prezent o lipsă de gaze, însă prețurile internaționale au crescut, iar completarea stocurilor obligatorii necesită resurse financiare într-un timp scurt.