Serbia a semnat un contract cu compania chineză CRRC care îi va livra 20 de trenuri electrice capabile să atingă viteze de 200 km/h. Această țară europeană are câteva zeci de km pe care trenurile de pasageri ating această viteză și sunt în construcție alte secțiuni.

Compania CRRC (Changchun Railway Vehicles) produce și trenuri de mare viteză care pot atinge 350 km/h, dar cele care ar trebui să ajungă în Serbia nu sunt cele mai rapide, fiindcă nu ar avea pe unde să ruleze aici în Balcani. Viteza de 200 km/h este oricum foarte bună pentru Serbia, unde media pe liniile nemodernizate este sub 50 km/h, ca în România.

Serbia va fi prima țară europeană care va cumpăra trenuri chinezești capabile să atingă 200 km/h. În UE nu prea s-au cumpărat trenuri din China de vreun fel, cu excepția unui operator privat din Cehia care a comandat câteva.

Serbia a făcut istorie când, în martie 2022, au început să circule trenuri care ating 200 km/h, pe o secțiune dintre orașele Belgrad și Novi Sad.

Între Belgrad și Novi Sad sunt 78 km, iar cele mai rapide trenuri făceau 95 de minute. După modernizare, cele mai rapide trenuri fac 36 de minute, fiind vorba despre garnituri elvețiene noi, Stadler Kiss, cumpărate în 2021.

Practic, pe 41 de km, între localitățile Batajnica și Karlovacki, cele mai rapide trenuri ating 200 km/h. Pe o altă secțiune viteza maximă este 160 km/h, iar pe secțiunea mai lentă, 100 km/h.

Trenurile chinezești rapide vor ajunge să circule peste câțiva ani pe o cale ferată la a cărei construcție contribuie și chinezii, dar și rușii, noua cale ferată Budapesta – Belgrad, care va fi gata după 2025. Cei 41 km pe care deja se circulă cu 200 km/h sunt pe această cale ferată care însă nu va avea multe zone cu 200 km/h.

Costurile pentru lucrările pe cei 341 km dintre Budapesta și Belgrad sunt de aproximativ 4 miliarde euro.

Serbia are și alte planuri pentru a ridica viteza de circulație la 200 km/h și pe ruta Belgrad – Nis și vrea legături comerciale mai strânse cu statele din regiune. Va costa și va dura, dar rețeaua va fi modernizată radical.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#china #Serbia #trenuri #UE

Procurorii au pornit o cauză penală în urma atacului cibernetic în care au fost extrase datele a aproximativ 750.000 de cetățeni ai Republicii Moldova. Ancheta este abia la început, iar Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) nu poate spune, deocamdată, ce instituții au fost vizate și de unde a fost lansat atacul.

Șeful PCCOCS, Victor Furtună, a declarat că dosarul a fost deschis în baza articolului 259 din Codul penal, care se referă la accesul ilegal la sistemele informatice. Procurorul a făcut declarațiile după audierile desfășurate cu ușile închise în Parlament, pe 4 noiembrie.

Întrebat dacă există deja persoane care au statut de învinuit sau dacă atacul ar fi putut veni dintr-un anumit stat, Furtună a evitat să ofere detalii. Acesta a precizat că toate aceste aspecte fac parte din anchetă și că divulgarea informațiilor ar putea afecta investigația.

„– A fost pornită o cauză penală în baza articolului 259 din Codul penal, care se referă la accesul ilegal la un sistem informatic. Nu putem oferi mai multe detalii despre urmărirea penală.

– Sunt vizate anumite instituții?

– Este prea devreme pentru a oferi astfel de informații. Cauza penală se află într-o etapă incipientă.

– Din partea căror țări ar fi putut fi lansat atacul?

– Nu putem comunica astfel de informații. Aceste aspecte fac obiectul cauzei penale. Evident, urmărirea penală durează”, a spus Furtună miercuri, 4 noiembrie, după audierile din Parlament.

Amintim că, în perioada 19–23 octombrie, în urma atacului cibernetic au fost extrase datele a aproximativ 750.000 de cetățeni. Informațiile vizate includ date de identitate, despre familie, statut social și medical, pensii, bunuri, vehicule și informații financiare, inclusiv coduri IBAN și date din sistemul MPay.

În urma incidentului, directoarea Agenției de Guvernare Electronică, Nicoleta Colomeeț, a fost demisă. Totodată, președinta Maia Sandu a anunțat că va convoca o ședință a Consiliului Național de Securitate pentru a discuta situația.