Bucătăria tradițională este cartea de vizită a românilor, fiind strâns împletită cu istoria și poziția geografică a țării. Așezată între Apus și Răsărit, bucătăria românească este una de sinteză, între cea balcanică și cea central-europeană cu elemente de autenticitate.

Tradițiile culinare românești au fost influențate, de exemplu, de gastronomia austro-ungară. Ciorbele, adesea acrite cu zeamă de varză sau oțet, sunt drese cu ou și smântână. La fel, cârnații preparați în stil unguresc.

Datorită contactului frecvent cu civilizația franceză și italiană, în secolul al 19-lea, multe feluri de mâncare specifice acestor țări ajung și în România: salata de boeuf, spre exemplu.

Nu am putea să vorbim despre gastronomia românească fără a aminti despre influența mâncărurilor mănăstirești. Fie că este vorba despre mâncărurile din legume sau verdețuri, de zi cu zi, fie despre cele de sărbători, biserica a pus pe masă preparate gustoase, adoptate repede de credincioși. Cozonacul, sarmalele, piftia, dar și mâncarea de urzici, ștevie, borșul de verdețuri, sarmale cu orez și stafide, peștele gătit în variate feluri reprezintă doar o parte din contribuția mâncărurilor mănăstirești la gastronomia românească.

Sunt multe voci care afirmă că sarmalele nu reprezintă un fel de mâncare cu origini românești. Este adevărat că, la bază, carnea tocată la mașină sau satâr și învelită în foaie de varză este o rețetă întâlnită în tot bazinul Mediteranei. Multe popoare își dispută originea sarmalelor.

Unul dintre felurile de mâncare tradițională românească este mămăliga, mult mai cunoscută în lume sub numele de polenta. Folosită în trecut ca substitut pentru pâine, acest preparat din făină de porumb, apă și sare este des întâlnit în restaurantele tradiționale românești, alături de preparate simple din carne de porc sau vită, brânzeturi și cârnați românești. De asemenea, caltaboșul, toba, tochitura, piftia și pârjoalele de Crăciun, ciorbele de miel, drobul, bulzul, plăcintele cu diferite umpluturi sunt unele dintre preparatele tradiționale românești cele mai apreciate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Față de alte gastronomii, în bucătăria românească tradițională se folosesc relativ puține condimente. Pătrunjelul, mărarul, leușteanul sunt între cele mai folosite ierburi aromate, dat fiind că pot fi cultivate cu destulă ușurință.

În România, sunt multe locații unde turiștii pot experimenta din bucătăria locală. Moldova încântă cu drob de miel, vestita ciorba rădăuțeană sau tochitura moldovenească. În Transilvania turiștii se pot delecta cu preparatele specifice acestei regiuni precum ciorba de pui cu tarhon, tocăniţă ardelenească de porc şi vestitul colac secuiesc. Pe lista putem adăuga tot felul de pastrame, afumături, dulceţuri şi bineînţeles diverse tarte cu fructe.

În Sibiu se organizează anual unul dintre cele mai mari festivaluri gastronomice din România care atrage mii de turişti. Iar cei care și-ar dori să guste o saramură de crap, păstrăv, salău sau alt peşte delicios, cu siguranţă trebuie să viziteze un orăşel de lângă Dunăre. Ar fi de preferat să fie pe lângă Delta, unde vor găsi și peisaje deosebite.

Anul trecut, preparatele culinare tradiționale din România au fost incluse în Top 50 Best World Cuisines, fiind plasate pe locul patru.

„Proiectul România are prioritate în comunicare – ediția 2.0 – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”