De la deschiderea filialei de la Chișinău, Institutul Cultural Român a desfășurat în Moldova peste 1000 de proiecte. Monica Babuc, actuala directoare a ICR, a precizat în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate pentru Realitatea, a precizat că misiunea de bază a instituției este de a promova și proteja valorile culturale românești în lume.

„Misiunea Institutului Cultural Român creat acum 20 de ani, este să reprezinte, să promoveze valorile culturale românești în lume. Una dintre valorile primordiale fiind protejarea limbii române”, a spus Monica Babuc.

Proiectele ICR țin să acopere toate domeniile culturii. În 20 de ani de activitate, Institutul și-a dezvoltat o rețea importantă cu 18 reprezentanțe. Monica Babuc le-a numit ambasade culturale în 18 țări, „de la Beijing la New York, de la Londra la Madrid”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În perioada de activitatea a ICR „Mihai Eminescu” din Chișinău, cele peste 1000 de proiecte culturale au însemnat peste 3000 de evenimente. Acestea au încadrat mii de personalități culturale de pe ambele maluri ale Prutului.

„Proiectul România are prioritate în comunicare – ediția 2.0 – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

#ICR #interviu #misiune #Monica Babuc #valori românești

Ucraina trebuie să ia măsuri concrete pentru a garanta drepturile maghiarilor din Transcarpatia înainte de deschiderea unor noi clustere de aderare la UE, a declarat premierul ungar Peter Magyar, transmit știrileprotv.ro.

Magyar a menționat că, în iunie, a fost încheiat un acord politic între guvernele ungar și ucrainean în ce privește drepturile în materie de educație, cultură, limbă și administrație ale maghiarilor din Transcarpatia, însă măsurile concrete promise nu au fost încă puse în aplicare, potrivit Agerpres.

Peter Magyar cere măsuri concrete din partea Ucrainei

Premierul ungar a adăugat că Partidul Tisza, pe care îl conduce, a sprijinit deschiderea primului și celui de-al șaselea cluster, însă capitole suplimentare ar trebui să fie deschise doar pe baza performanțelor în îndeplinirea criteriilor de aderare.

Magyar a dat exemplul Serbiei, care a început procesul de aderare acum 12 ani, dar pentru care au fost deschise doar două din cele șase clustere. El a amintit, de asemenea, că în Serbia trăiesc aproape 300.000 de maghiari, iar mulți dintre ei fac naveta în Ungaria la muncă sau studii, stând adesea ore întregi la coadă la granița Schengen.

„Din acest motiv (…) și din onestitate, nu este corect faptul că toată lumea cere acum să deschidem clustere pentru Ucraina, deși nu există niciun progres în negocierile privind primul și al șaselea cluster”, a arătat el.