Păsările inteligente, considerate de unii o pacoste, învață din consecințe și pot recunoaște asemănarea dintre obiecte. Un nou studiu a descoperit că modul în care porumbeii rezolvă problemele se potrivește cu cel al inteligenței artificiale.
Adesea trecuți cu vederea ca fiind o pacoste, porumbeii sunt de fapt animale foarte inteligente care își pot aminti fețe, pot vedea lumea în culori vii, pot naviga pe rute complexe, pot livra știri și chiar pot salva vieți.
În cadrul studiului, 24 de porumbei au primit o varietate de sarcini vizuale, dintre care unele au învățat să le clasifice în câteva zile, iar altele în câteva săptămâni. Cercetătorii au găsit dovezi că mecanismul pe care porumbeii l-au folosit pentru a face alegeri corecte este similar cu aceeași metodă pe care modelele de inteligență artificială o folosesc pentru a face predicțiile corecte.
„Comportamentul porumbeilor sugerează că natura a creat un algoritm care este foarte eficient în învățarea unor sarcini foarte dificile”, a declarat Edward Wasserman, coautor al studiului și profesor de psihologie experimentală la Universitatea din Iowa. „Nu neapărat cu cea mai mare viteză, dar cu o mare consecvență”.
Pe un ecran, porumbeilor li s-au arătat diferiți stimuli, cum ar fi linii de diferite lățimi, poziții și orientări, precum și inele secționate și concentrice. Fiecare pasăre trebuia să ciugulească un buton din dreapta sau din stânga pentru a decide din ce categorie fac parte. Dacă alegeau corect, primeau hrană, sub forma unei pelete; dacă greșeau, nu primeau nimic.
„Porumbeii nu au nevoie de o regulă”, a declarat Brandon Turner, autorul principal al studiului și profesor de psihologie la Ohio State University. În schimb, ei învață prin încercare și eroare. De exemplu, atunci când li se dădea un element vizual, să spunem „categoria A”, tot ceea ce semăna cu acesta, ei clasificau, de asemenea, ca fiind „categoria A”, exploatând capacitatea lor de a identifica asemănările.
Pe parcursul experimentelor, porumbeii și-au îmbunătățit capacitatea de a face alegeri corecte de la 55% la 95% din timp atunci când a fost vorba de unele dintre sarcinile mai simple. Când li s-a prezentat o provocare mai complexă, acuratețea lor a crescut de la 55% la 68%.
„Folosind animale mai umile, precum porumbeii, putem testa cât de departe pot merge cu o minte care este exclusiv sau în mare parte asociativă”, a declarat Onur Güntürkün, profesor de neuroștiințe comportamentale la Universitatea Ruhr din Bochum, care nu a fost implicat în studiu. „Această lucrare arată cât de incredibil de puternice pot fi sistemele asociative, cât de asemănătoare cu adevărata cogniție sunt acestea”.
Într-un model de inteligență artificială, obiectivul principal este de a recunoaște modele și de a lua decizii. Porumbeii, după cum arată cercetările, pot face același lucru. Învățând din consecințe, atunci când nu li se dă o pelete de mâncare, porumbeii au o capacitate remarcabilă de a-și corecta erorile. Funcția de similaritate este, de asemenea, în joc pentru porumbei, prin utilizarea capacității lor de a găsi asemănări între două obiecte.
„Doar cu aceste două mecanisme, puteți defini o rețea neuronală sau o mașină inteligentă artificială pentru a rezolva practic aceste probleme de categorizare”, a declarat Turner. „Este de la sine înțeles că mecanismele care sunt prezente în IA sunt prezente și la porumbei”.
Cercetătorii își propun acum să colaboreze cu oamenii de știință care studiază porumbeii și creierul acestora. Ei speră că aceste descoperiri pot avea aplicații practice pentru a înțelege mai bine leziunile creierului uman.
”Poate că putem obține o perspectivă suplimentară asupra a ceea ce se întâmplă în creierul micii păsări”, a declarat Wasserman. „Este un creier al naibii de bun – poate că este mic ca dimensiune, dar au o forță de impact atunci când vine vorba de capacitatea de a învăța”.
Niciun porumbel nu a fost rănit în cursul studiului.
