Imediat după decizia Comisiei Europene din 8 noiembrie 2023, exponenții și membri ai guvernării PAS au distribuit în masă o imagine pe care scrie: „Europa, amuș vin”, care s-a vrut a fi simbolică, dar s-a lăsat cu critici dure, pentru că nu respectă limba română.
„Pune-l pe prost să se roage, și asta își va sparge capul. Așa se întâmplă și cu creativitatea de pe malurile Bâcului. Chiar sunt curios, cui i-a aparținut ideea ca în bannerul de promovare a succeselor guvernării pe tărâmul integrării europene, să se folosească cuvântul „amuș vin”, dar nu formula literară „acuși vin” sau o altă formulă mai adecvată? Orice profesor de limbă română ar fi constatat greșeala în utilizarea cuvântului „amuș” în loc de „acuși”. Chiar și cu această ocazie, era necesar să subliniem încă o dată că suntem diferiți de români? În acest caz, trebuiați să mergeți până la capăt și să renunțați la grafia latină, adaptând-o în limba transnistreană: ШАНТИ АМУШ АЖУНЖИМ ЛА ЕВРОПА! Potrivit DEX, termenul de „amuș” înseamnă o groapă cu apă și var în care tăbăcarul pune pieile pentru argăsit. Cred că pielea celui care a aprobat un astfel de banner ar merita pusă „olecuțîkî „la „argăsit”, a scris Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale.
Cuvântul „amuș” există în dicționarul limbii română, doar că înseamnă, mai întâi, groapă cu apă și var în care tăbăcarul pune pieile pentru argăsit sau baie de leșie de var în care se țin pieile (înainte de argăsire) pentru a li se curăța părul. Apare ca un substantiv.
Dicționarul, totuși, îl arată și ca un adverb regional care provine de la cuvântul literar „acum/acuma”.
Reprezentanți ai PAS au mai ieșit cu „amuș” printat pe maiouri. Este vorba de fotografia în care apare Dan Perciun, actualul ministru al Educației, și deputatul Radu Marian. Atunci, li s-a atras atenția asupra faptului, dar se pare că nu l-au memorizat.
