Republica Moldova nu are un sistem care să permită căutare online public a informațiilor despre persoanele dispărute sau anunțate în căutare. Deși în UE și în țările vecine – Ucraina și România, asemenea platforme sunt accesibile.

Autoritățile de la București au integrat softul chiar pe pagina web a Poliției. MAI de la Kiev direcționează populația de pe site-ul său pe cel al serviciilor publice, informațiile despre căutări fiind împărțite în câteva categorii, iar pe lângă cetățeni, în sistem mai pot fi identificate detalii despre arme, telefoane, automobile și alte bunuri furate.

Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova a comunicat într-un răspuns pentru Realitatea că un asemenea instrument poate avea utilitate publică, tehnic dezvoltarea platformei este posibilă, însă chestiunea nu poate fi soluționată doar tehnic și „prin publicarea integrală și automată a datelor din evidențele utilizate de autoritățile de aplicare a legii”.

„Persoanele anunțate în căutare și persoanele dispărute nu formează o categorie juridică și operațională omogenă. Statutul persoanei, scopul căutării și riscurile asociate diferă de la caz la caz. Publicarea poate fi utilă în anumite situații, iar în altele poate afecta măsurile operative sau de investigație, prezumția de nevinovăție, viața privată, precum și protecția minorilor, victimelor și a altor persoane vulnerabile”, susțin funcționarii de la Ministerul Afacerilor Interne.

Funcționarii de la MAI precizează că pentru a implementa o asemenea inițiativă, ar trebui temei juridic, dar și o autoritate care să efectueze legal publicarea, actualizarea și retragerea informațiilor de pe platformă. De asemenea, va fi necesară definirea categoriilor de persoane și a datelor despre ele care pot fi făcute publice, dar și stabilirea unor proceduri prin care acestea să fie retrase la timp datele. De asemenea, mai este necesară asigurarea interoperabilității cu sistemele informaționale existente, a securității cibernetice, identificarea responsabilităților instituționale și a resurselor financiare, tehnice și umane necesare.

„Legislația privind protecția datelor nu instituie o interdicție absolută asupra publicării unor asemenea informații. În același timp, deținerea și utilizarea legală a datelor în sistemele informaționale interne nu autorizează automat divulgarea lor către public. Publicarea prin intermediul unui portal accesibil publicului larg reprezintă o operațiune distinctă de prelucrare, care trebuie să dispună de un temei juridic propriu și să respecte principiile legalității, limitării scopului, necesității, proporționalității, exactității și reducerii la minimum a datelor. (…) Existența unor platforme similare în alte state poate constitui o sursă de bune practici, dar nu înlocuiește temeiul juridic necesar în Republica Moldova. (…) Protecția datelor cu caracter personal nu reprezintă, prin ea însăși, un impediment absolut, dar impune ca publicarea să fie justificată, proporțională și limitată la informațiile strict necesare, cu garanții adecvate pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate”, afirmă oficialii din cadrul MAI.

Deși susțin că nu resping ideea, autoritățile de la Chișinău nu au deocamdată planuri pentru dezvoltarea unui motor public unificat de căutare a persoanele anunțate în căutare și a persoanelor dispărute. Actualmente nu există un proiect și un concept aprobat, buget și termen de implementare stabilite.