Soldații Armatei Naționale, vor participa, la exercițiul multinațional „Sea Breeze 2021”, desfășurat în Ucraina, în perioada 28 iunie-10 iulie.

Potrivit lui Victor Gaiciuc, ministrul Apărării în exerciţiu, militarii se vor instrui a antrenamentele terestre din regiunea Herson, împreună cu militari ai armatei din SUA. Scopul exerciţiului este creşterea interoperabilităţii trupelor multinaţionale în operaţiuni de menţinere a păcii.

„Pentru militarii noştri, experienţa colegilor din alte armate este foarte importantă şi utilă. Vreau să menţionez că ţara noastră este una neutră, iar acest statut nu presupune izolare totală de partenerii străini. Participarea militarilor Armatei Naţionale la exerciţiul internaţional „Sea Breeze-2021” a fost stabilită în planul de instruire al Armatei Naţionale pentru anul curent şi se desfăşoară în conformitate cu acordurile de colaborare semnate cu partenerii externi”, a declarat ministrul Gaiciuc.

Armata Naţională detaşează militari la exerciţiul respectiv începând cu anul 2007.

#militari #Republica Moldova #Sea Breeze 2021

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.