Trecerea de la un stil alimentar dezordonat la unul ceva mai echilibrat la vârsta mijlocie ar putea adăuga aproape un deceniu la viața unei persoane, sugerează un nou studiu. Cu alte cuvinte, o dietă sănătoasă ar putea prelungi viața cu 10 ani. Anumite alimente sunt cele care pot face diferența.

Studiul, publicat recent în Nature Food, s-a bazat pe un model folosit pentru a estima modul în care schimbările stilului de viață ar putea afecta speranța de viață a unei persoane. S-au folosit date despre 467.354 de participanți de la UK Biobank. Acesta din urmă e o bază de date biomedicală la scară largă. Reprezintă adesea o resursă de cercetare care conține date genetice și informații de sănătate despre o jumătate de milion de participanți din Marea Britanie.

O dietă sănătoasă ar putea prelungi viața cu 10 ani

Modelul a descoperit că persoanele în vârstă de 40 de ani care au renunțat la dieta nesănătoasă. Ei au optat pentru un stil alimentar echilibrat ar putea adăuga aproximativ 10 ani la speranța de viață. Mai specific, e vorba de 10,8 ani în plus pentru femei și 10,4 ani pentru bărbați.

Trecerea de la o dietă medie la dieta asociată longevității a fost între timp legată de o creștere a speranței de viață de 3,1 ani pentru femeile în vârstă de 40 de ani, crescând ușor la 3,4 ani pentru bărbați. Efectuarea acelorași schimbări în alimentație la 70 de ani a fost asociată cu o creștere a speranței de viață. Aici e vorba de aproximativ cinci ani.

„Câștigurile în speranța de viață sunt mai mici cu cât este mai mare întârzierea în inițierea îmbunătățirilor dietetice. Cu toate acestea, chiar și pentru cei care inițiază schimbarea dietei la vârsta de 70 de ani, creșterea speranței de viață este de aproximativ jumătate din cea atinsă de adulții de 40 de ani”, au scris autorii studiului.

Ei au descoperit că, cu cât schimbările către o dietă sănătoasă sunt mai mari, cu atât câștigurile așteptate în speranța de viață sunt mai mari.

Cercetătorii de la Universitatea din Bergen, Norvegia, și de la Universitatea din Glasgow, Scoția, au descoperit că cerealele integrale, nucile și fructele par să facă cea mai mare diferență pozitivă în speranța de viață. Cele mai strâns legate de mortalitate au fost băuturile îndulcite cu zahăr și carnea procesată, mai scrie în studiu.

Dieta mediteraneană, una dintre cele mai sănătoase din lume

Potrivit analizei cercetătorilor, o dietă asociată longevității a constat într-un aport ridicat de lapte și lactate, legume, nuci și leguminoase. De asemenea, e nevoie de un aport moderat de cereale integrale, fructe, pește și carne albă.

E nevoie și de o scădere în aportul de ouă, carne roșie și băuturi îndulcite cu zahăr. La fel de important e și un aport redus de cereale rafinate și carne procesată.

Recomandările noului studiu sunt mai apropiate de dieta mediteraneană, care este considerată una dintre cele mai sănătoase moduri de alimentare. Ea pune accent pe cerealele integrale, proteinele slabe, fructele, legumele și grăsimile sănătoase. În același timp, e importantă limitarea alimentelor procesate, precum și a alimentelor dulci și prăjite.

Care au fost limitările studiului

Modelul unui regim alimentar nesănătos, care a fost cel mai asociat cu scăderea longevității, nu conținea cantități substanțiale de cereale integrale, legume, fructe, nuci, leguminoase, pește, lapte și lactate și carne albă. Pe de altă parte, era bogat în cantități substanțiale de carne procesată, ouă, cereale rafinate și băuturi îndulcite cu zahăr.

Autorii au recunoscut că studiul lor a arătat o corelație, nu o cauzalitate, între o dietă sănătoasă și creșterea speranței de viață. Ei și-au ajustat modelul pentru a încerca să prevină factori precum fumatul și statutul socio-economic să deformeze rezultatele.

O limitare suplimentară a fost că Biobankul din Marea Britanie nu măsoară consumul de orez al participanților. Acesta este deosebit de important pentru multe grupuri de migranți.

#dieta #sanatate #studiu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.