Marile companii din industria petrolului și gazelor vor fi monitorizate prin satelit pentru a vedea, dacă într-adevăr își respectă angajamentul de reducere a emisiilor de metan, scrie Adevărul.

Emiratele Arabe Unite, gazdă a summit-ului COP28 al ONU din acest an, a anunțat sâmbătă că zeci de companii de petrol și gaze – reprezentând 40% din producția globală – urmăresc să-și elimine aproape emisiile de metan până în 2030. Multe companii petroliere de stat au semnat acordul, inclusiv Adnoc din Emiratele Arabe Unite, precum și Saudi Aramco din Arabia Saudită. Vor participa și firmele americane ExxonMobil și Shell, precum și alte companii petroliere internaționale.

Ulterior, a fost anunțată o inițiativă separată care va folosi sateliți pentru a urmări dacă companiile își țin promisiunea, potrivit businessinsider.com. Omul de afaceri și filantrop miliardar Michael Bloomberg a promis 40 de milioane de dolari pentru inițiativă – un parteneriat cu Environmental Defense Fund, care își va lansa propriul satelit la începutul anului viitor.

„Companiile de petrol și gaze adesea nu au date despre aceste emisii de metan, inclusiv unde au loc scurgeri”, a declarat Bloomberg, trimisul special al ONU pentru ambiția și soluțiile climatice, reporterilor din Dubai. „Chiar și atunci când datele sunt disponibile, adesea nu există reguli și stimulente pentru a se asigura că companiile fac ceva în acest sens”.

Metanul este un gaz cu efect de seră puternic

Metanul este un gaz cu efect de seră puternic, cu o putere de încălzire de 80 de ori mai mare decât dioxidul de carbon, deși rămâne în atmosferă doar aproximativ un deceniu, în comparație cu secolele pentru dioxidul de carbon. Această durată de viață scurtă este motivul pentru care oamenii de știință din domeniul climei spun că eliminarea emisiilor de metan este una dintre cele mai rapide modalități de a încetini încălzirea globală.

Industria petrolului și gazelor naturale este responsabilă pentru 40% din emisiile de metan cauzate de om de la puțuri, stații de comprimare și conducte cu scurgeri, precum și de arderea în mod obișnuit a excesului de gaz într-o practică cunoscută sub numele de ventilare și ardere.

Chiar dacă numeroase țări și companii de petrol și gaze s-au angajat să reducă emisiile de metan în ultimii ani, acestea încă cresc la niveluri record, potrivit AIE. Agenția, oamenii de știință din universități și grupurile de mediu au publicat cercetări care arată că guvernele naționale subcontorizează în mod semnificativ emisiile totale.

Din punct de vedere istoric, măsurarea metanului a fost o provocare, deoarece gazul este incolor, scurgerile sunt imprevizibile și găsirea lor a implicat studii de teren costisitoare cu avioane și camere cu infraroșu portabile. Această abordare a oferit doar un instantaneu în timp, iar cercetarea a durat mult timp pentru a fi publicate.

Sateliții pot identifica scurgerile de metan

Aceste metode s-au schimbat în ultimul deceniu. O nouă generație de sateliți poate identifica acum scurgerile de metan aproape oriunde și, în câteva zile, computerele echipate cu modele AI pot calcula cantitatea de emisii care iese. Acest lucru, la rândul său, înseamnă că companiile de petrol și gaze responsabile de penele pot fi notificate mai rapid și pot lua măsuri.

ONU a lansat anul trecut propriul sistem de alertă și răspuns la metan, care utilizează sateliți pentru a monitoriza emisiile și pentru a notifica țările și companiile. De atunci, au fost identificate 1.500 de scurgeri de metan și unele guverne au luat măsuri, inclusiv Argentina.

Cele 50 de companii de petrol și gaze care au semnat o „cartă de decarbonizare” sâmbătă la Dubai au convenit să elimine arderea de rutină, să îmbunătățească modul în care monitorizează scurgerile de metan și să raporteze progresele în ceea ce privește reducerea emisiilor.

Președintele COP28, Sultan Al Jaber, care conduce și Adnoc, a spus în timpul unui discurs sâmbătă că combaterea emisiilor de metan este „o victorie rapidă și ușoară”. Adnoc la începutul acestui an a promis deja că va elimina poluanții până în 2030, chiar dacă intenționează să extindă producția de petrol.

Președintele COP28, Sultan Al Jaber, trece prin locație înaintea Summitului ONU privind Clima de la Dubai, Emiratele Arabe Unite.

Președintele COP28, Sultan Al Jaber, la Summitul ONU privind Clima de la Dubai, Emiratele Arabe Unite. Peter Dejong

„Dacă companiile livrează, calculăm că înseamnă reducerea emisiilor de metan cu 80% până la 90%, ceea ce este critic”, a declarat președintele EDF Fred Krupp reporterilor. „Dar asta se întâmplă doar dacă există responsabilitate”.

Satelitul lansat de EDF, cunoscut sub numele de MethaneSAT, poate monitoriza în mod regulat emisiile de metan din regiunile care reprezintă o mare parte din producția mondială de petrol și gaze. Aceasta include economiile emergente și în curs de dezvoltare, în care companiile petroliere de stat au lipsit în mare parte din angajamentele privind metanul până acum.

Datele adunate de sateliți îi pot ajuta, de asemenea, pe susținătorii climatului să împingă guvernele să pună în aplicare legi mai stricte privind metanul. EDF și Bloomberg Philanthropies colaborează cu AIE, ONU și organizația nonprofit pentru climă RMI la impulsul său de responsabilitate.

Programul „super emițător” al EPA

SUA și Uniunea Europeană reprimă deja emisiile de metan. Agenția pentru Protecția Mediului din SUA a finalizat sâmbătă reglementările care vor reduce emisiile de metan estimate la 58 de milioane de tone în următorii 15 ani. Această cifră este comparabilă cu emisiile emise de întregul sector energetic al SUA în 2021, a spus agenția. Regulile impun companiilor să monitorizeze scurgerile, să limiteze arderea la puțurile de petrol și să reducă emisiile de la echipamente precum pompele și rezervoarele de stocare.

Un program „superemițător” va permite anumitor părți terțe care detectează pene mari de metan să trimită date către EPA, care își va face propria verificare înainte de a anunța compania de petrol și gaze responsabilă.

Metanul care va fi captat, mai degrabă decât eliberat în atmosferă, ar fi suficient pentru a încălzi 7,8 milioane de case în această iarnă, au declarat oficialii EPA în timpul unei conferințe de presă vineri. Odată implementată pe deplin, regula va preveni emisiile a echivalentului a 1,5 miliarde de tone metrice de dioxid de carbon, au spus ei.

În noiembrie, UE a fost de acord cu prima sa lege care îndrumă companiile de combustibili fosili să-și măsoare și să raporteze emisiile de metan și să interzică majoritatea arderilor și ventilației până în 2027.

SUA și UE fac parte din Global Methane Pledge care cere o reducere cu 30% a emisiilor de metan până în 2030. Cel puțin 155 de țări au semnat angajamentul, care a fost lansat în 2021 la summitul ONU privind clima de la Glasgow, Scoția.

Cu toate acestea, China și Rusia – primii doi producători de emisii de metan din lume – nu sunt semnatare. China și-a publicat în noiembrie propriul plan de reducere a poluanților, dar nu include ținte dure. Companiile petroliere de stat ale țării lipsesc și ele din „carta decabonizării” anunțată la Dubai.

Melanie Robinson, directorul programului global de climă la World Resources Institute, a declarat într-o declarație că angajamentele privind metanul sunt încurajatoare, dar necesită măsuri puternice pentru a trage la răspundere companiile de petrol și gaze.

Ea a adăugat că sectorul petrolului și gazelor încă nu este tras la răspundere pentru toate emisiile create de combustibilul pe care îl vând altor industrii. Este asemănător cu un producător de țigări „care nu pretinde nicio responsabilitate pentru impactul produsului său odată ce acesta iese din ușa fabricii”, a spus Robinson, adăugând că numai promisiunile voluntare nu vor atinge obiectivele climatice globale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#emisii #petrol #petrolisti #satelit

O nouă lege privind protecția datelor cu caracter personal intră în vigoare în Republica Moldova la 23 august 2026, care aduce reguli noi pentru cetățeni, dar și pentru companii, instituții și alte organizații care colectează și folosesc date despre persoane. Legea nr. 195 din 25 iulie 2024 transpune în legislația națională prevederile europene cunoscute drept GDPR.

Pe scurt, legea spune că o companie sau o instituție nu poate colecta, păstra sau folosi datele unei persoane pur și simplu pentru că are acces la ele. Trebuie să existe un scop clar și un temei legal pentru această prelucrare.

Ce sunt, de fapt, datele cu caracter personal?

În această categorie intră orice informație prin care o persoană poate fi identificată direct sau indirect: numele, numărul de identificare, datele de localizare, identificatorii online și alte informații legate de identitatea unei persoane.

„Prelucrarea” înseamnă practic orice operațiune efectuată asupra acestor date – de la colectare și înregistrare până la păstrare, modificare, transmitere, utilizare sau ștergere. Asta înseamnă că legea poate fi relevantă pentru o firmă care are o bază de date cu clienți, pentru un angajator care păstrează dosarele salariaților, pentru o clinică ce gestionează date despre pacienți sau pentru un magazin online care colectează datele cumpărătorilor.

Nu mai pot fi colectate date „pentru orice eventualitate”

Unul dintre principiile importante ale legii este reducerea la minimum a datelor. Operatorul trebuie să colecteze doar informațiile adecvate și necesare pentru scopul declarat. Datele trebuie să fie exacte și actualizate, iar păstrarea lor nu trebuie să depășească perioada necesară scopului pentru care au fost colectate. În același timp, operatorul trebuie să asigure securitatea și confidențialitatea acestora.

De exemplu, dacă o companie are nevoie de numele și datele de contact ale unui client pentru livrarea unui produs, acest lucru nu înseamnă automat că poate colecta și alte informații fără legătură cu livrarea.

Consimțământul nu este singurul temei legal

Un aspect important pentru companii este că nu orice prelucrare a datelor trebuie să se bazeze pe acordul persoanei. Legea prevede mai multe situații în care prelucrarea poate fi legală: atunci când persoana și-a dat consimțământul, când datele sunt necesare pentru executarea unui contract, pentru îndeplinirea unei obligații legale, pentru protejarea unor interese vitale, pentru o sarcină de interes public sau, în anumite condiții, pentru interesele legitime ale operatorului.

În schimb, atunci când o companie se bazează pe consimțământ, acesta trebuie să fie liber, specific, informat și lipsit de ambiguitate. Persoana poate să-și retragă consimțământul în orice moment, iar retragerea trebuie să fie la fel de simplă precum acordarea lui.

Ce drepturi are omul?

Noua lege oferă persoanei vizate mai multe drepturi. Aceasta poate cere unei companii sau instituții să-i spună ce date are despre ea, în ce scop le folosește, cui le transmite și cât timp intenționează să le păstreze.

Persoana poate solicita, în anumite condiții:

accesul la propriile date;
corectarea informațiilor greșite;
ștergerea datelor – așa-numitul „drept de a fi uitat”;
restricționarea prelucrării;
transferarea datelor către un alt operator, în condițiile legii;
opoziția față de anumite forme de prelucrare, inclusiv marketingul direct.

Operatorul trebuie să răspundă unei solicitări privind exercitarea acestor drepturi, de regulă, în cel mult o lună. În cazuri complexe, termenul poate fi prelungit cu încă două luni, dar persoana trebuie informată despre această prelungire și despre motivele ei.

Ce se întâmplă dacă o companie pierde datele?

Legea introduce reguli clare pentru incidentele de securitate. Dacă, de exemplu, o bază de date este spartă, datele sunt divulgate accidental sau persoane neautorizate ajung la informații, operatorul trebuie să evalueze incidentul.

În cazul unei încălcări care prezintă risc pentru drepturile și libertățile persoanelor, operatorul trebuie să informeze Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, fără întârzieri nejustificate și, dacă este posibil, în cel mult 72 de ore din momentul în care a luat cunoștință de incident. Dacă termenul este depășit, întârzierea trebuie justificată.

Dacă incidentul prezintă un risc ridicat, persoanele afectate trebuie, de asemenea, informate fără întârzieri nejustificate, într-un limbaj clar și simplu. Există însă excepții, inclusiv atunci când datele au fost protejate prin măsuri eficiente, precum criptarea, sau când riscul a fost înlăturat ulterior.

Ce trebuie să facă firmele?

Pentru persoanele juridice, una dintre cele mai importante schimbări este accentul pus pe responsabilitatea operatorului. Compania trebuie să demonstreze că prelucrează datele în conformitate cu legea și să implementeze măsuri tehnice și organizatorice adecvate riscurilor. Protecția datelor trebuie luată în calcul chiar din momentul conceperii unui sistem sau serviciu, nu doar după apariția unei probleme.

În funcție de activitate, aceste măsuri pot include criptarea și pseudonimizarea datelor, protejarea accesului, capacitatea de a restabili datele după un incident și testarea periodică a măsurilor de securitate.

Legea prevede și situații în care trebuie desemnat un responsabil cu protecția datelor. Este obligatoriu, între altele, pentru autorități și instituții publice, dar și pentru operatorii ale căror activități principale presupun monitorizarea periodică și sistematică, pe scară largă, a persoanelor sau prelucrarea pe scară largă a unor categorii speciale de date.

Responsabilul are rolul de a consilia organizația, de a monitoriza respectarea legii, de a contribui la instruirea personalului și de a coopera cu Centrul.

Nu toate firmele vor avea aceleași obligații

Legea introduce și reguli proporționale cu riscul. De exemplu, evidențele anumitor activități de prelucrare nu sunt obligatorii pentru întreprinderile cu mai puțin de 250 de angajați, cu excepția unor situații – dacă prelucrarea poate genera riscuri pentru drepturile persoanelor, nu este ocazională sau implică date sensibile ori date privind condamnări și infracțiuni.

În cazul unor operațiuni care pot prezenta un risc ridicat, compania poate fi obligată să efectueze o evaluare a impactului asupra protecției datelor înainte de începerea prelucrării. Aceasta este relevantă, de exemplu, pentru anumite forme de profilare automată, prelucrarea pe scară largă a datelor sensibile sau monitorizarea sistematică pe scară largă a spațiilor accesibile publicului.

Ce se întâmplă cu firmele care încalcă legea?

Noua legislație prevede sancțiuni semnificativ mai mari. Pentru anumite încălcări, amenda poate ajunge la 1 milion de lei sau până la 1% din cifra totală de afaceri realizată în anul anterior sancționării, fiind luată în calcul valoarea mai mare.

Pentru încălcări mai grave – inclusiv încălcarea principiilor de bază privind prelucrarea datelor, a condițiilor privind consimțământul, a drepturilor persoanelor sau a regulilor privind transferurile de date – amenda poate ajunge la 2 milioane de lei sau până la 2% din cifra totală de afaceri, fiind aplicată valoarea mai mare.

Important este că amenda nu se aplică automat la valoarea maximă. Centrul trebuie să țină cont de gravitatea și durata încălcării, numărul persoanelor afectate, existența intenției sau a neglijenței, măsurile luate pentru reducerea prejudiciului și nivelul de responsabilitate al operatorului. În cazul încălcărilor minore sau atunci când o amendă ar fi disproporționată pentru o persoană fizică, poate fi aplicat un avertisment în locul amenzii.

Amenzile nu ajung imediat la nivelul maxim

Pentru a permite adaptarea la noile reguli, legea prevede o perioadă de tranziție pentru sancțiunile pecuniare. Din cuantumul final stabilit de Centru se aplică: 10% în primul an de la intrarea în vigoare, 40% în al doilea an și 100% începând cu al treilea an.

Prin urmare, noul regim nu înseamnă că firmele vor plăti din prima zi întreaga valoare maximă prevăzută de lege. Totuși, obligațiile privind protecția datelor trebuie respectate, iar companiile ar trebui să-și verifice din timp procedurile interne.

Ce trebuie să facă o companie înainte de intrarea în vigoare?

În termeni simpli, o firmă ar trebui să știe ce date colectează, de ce le colectează, unde le păstrează, cine are acces la ele, cui le transmite și când le șterge. De asemenea, trebuie verificată baza legală pentru fiecare tip de prelucrare, securitatea sistemelor, procedura de răspuns la solicitările clienților sau angajaților și modul în care compania reacționează în cazul unei breșe de securitate.

Dacă datele sunt prelucrate de o altă companie în numele operatorului – de exemplu, un furnizor de servicii IT – relația trebuie reglementată printr-un contract sau alt act juridic care stabilește clar scopul, durata, tipul datelor, categoriile de persoane vizate și obligațiile părților.

Legea nr. 195/2024 intră în vigoare la 23 august 2026, la 24 de luni de la publicarea în Monitorul Oficial. Odată cu aceasta, este abrogată actuala Lege nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal.