Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut o discuție telefonică cu președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, axată pe relația bilaterală și procesul de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană, se anunță într-un comunicat de presă emis de Președinție sâmbătă, 9 decembrie curent.

Potrivit comunicatului de presă, șefa statului a accentuat angajamentul ferm al țării noastre pentru realizarea reformelor necesare în vederea îndeplinirii criteriilor de aderare.

„Președinta a exprimat speranța că Franța va juca în continuare un rol activ în susținerea Moldovei în acest demers”.

Interlocutorii, de asemenea, au vorbit despre situația de securitate din regiune și despre cooperarea bilaterală și sprijinul Franței în procesul de modernizare a Moldovei, inclusiv în domeniile apărării, reformei justiției, dezvoltării economice și în altele, mai scrie în comunicatul de presă.

Amintim că preşedintele francez, Emmanuel Macron, a avut programată o întrevedere la Paris, Franța, cu premierul Ungariei, Viktor Orban, menită să ducă la găsirea unui compromis înainte de summitul UE de săptămâna viitoare, pe care Budapesta ameninţă să-l saboteze. Ei ar fi discutat subiecte de pe ordinea de zi a Consiliului European din 14 şi 15 decembrie”, printre care „aspecte legate de sprijinul european pentru Ucraina”. Potrivit celei mai recente declarații ale lui Viktor Orban, Ungaria se opune negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, pentru că „este prea coruptă”.

Ucraina ar dori să organizeze un dialog la vârf între Kiev şi Budapesta. Vladimir Zelenski și Viktor Orban ar fi acceptat „să lucreze la stabilirea unei date convenabile pentru o astfel de întâlnire”. Mai mulți experți sunt de părere că jocul geopolitic al Ungariei ar putea amâna lansarea negocierilor de aderare nu doar pentru Kiev, ci și pentru Chișinău.

O reuniune a Consiliului European va avea loc pe 14-15 decembrie curent la Bruxelles, unul dintre subiecte fiind politica de extindere a UE. Țările-candidate la deschiderea negocierilor sunt: Muntenegru, Serbia, Turcia, Macedonia de Nord, Albania, Ucraina, Republica Moldova, Bosnia și Herțegovina. Georgia a depus, la rândul ei, o cerere de aderare la UE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderarea UE #Emmanuel Macron #Maia Sandu #Republica Moldova #Ucraina #UE #Ungaria

Președintele rus Vladimir Putin îl primește sâmbătă, la Kremlin, pe liderul belarus Aleksandr Lukașenko, într-o întâlnire dedicată unor subiecte de securitate considerate deosebit de importante. Vizita are loc într-un moment în care Belarusul își intensifică exercițiile și verificările privind capacitatea de luptă a armatei.

Lukașenko a declarat înainte de plecarea spre Rusia că vizita sa are ca obiectiv discutarea unor chestiuni de importanță majoră, care nu pot fi soluționate la nivelul unor delegații mai mici. Întâlnirea are loc după ce liderul de la Minsk a ordonat o inspecție generală a capacității de luptă a forțelor armate belaruse. Potrivit informațiilor relatate de presa internațională, una dintre brigăzi urmează să părăsească baza permanentă și să primească noi misiuni.

În același timp, la Kiev cresc îngrijorările privind eventuale noi mobilizări în Rusia. Serviciile secrete ucrainene susțin că Moscova ar intenționa să recruteze 300.000 de militari în acest an și încă 300.000 în 2027, pe fondul pierderilor de pe frontul din Ucraina și al scăderii numărului de voluntari. Potrivit estimărilor Kievului, un eventual anunț privind mobilizarea ar putea fi făcut după alegerile din septembrie.

Belarus își consolidează capacitățile militare

În august, Belarusul a anunțat și formarea unei noi brigăzi de asalt aerian în apropierea frontierei cu Ucraina, în regiunea Gomel. Evoluțiile militare de la Minsk au alimentat speculațiile privind posibilitatea implicării mai directe a Belarusului în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Anterior, The Wall Street Journal, citând surse familiarizate cu situația, a relatat că Vladimir Putin i-ar fi cerut lui Lukașenko să deschidă un nou front împotriva Ucrainei. Potrivit publicației, Rusia ar fi dorit inclusiv să folosească teritoriul Belarusului pentru operațiuni împotriva statelor NATO din vecinătate, inclusiv pentru lansarea unor drone.

Aceste informații nu înseamnă însă că un atac asupra NATO este iminent. Ele reflectă temeri și evaluări privind posibile scenarii militare, într-un context regional tot mai tensionat.

Președintele francez Emmanuel Macron l-ar fi avertizat pe Lukașenko, într-o convorbire telefonică, să nu implice Belarusul în război. La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a atras atenția asupra dezvoltării infrastructurii militare belaruse de-a lungul frontierei cu Ucraina, despre care spune că ar putea fi utilizată într-o eventuală agresiune.