Majoritatea deputaților Adunării Populare (legislativul din autonomia găgăuză) au aprobat pe 12 decembrie, într-o ședință extraordinară, o decizie prin care suspendă participarea reprezentanților lor în grupul de lucru comun cu deputații din Parlamentul național. Pentru suspendarea participării în grupul de lucru interparlamentar au votat 17 deputați, în timp ce 11 au fost împotrivă. Printre cei care au votat „contra” s-a numărat deputatul Serghei Cimpoeș, care face parte din respectiva platformă de dialog, scrie europaliberă.org.

„Dacă suspendăm participarea noastră în acest grup și apoi o reluăm, vom fi din start într-o poziție perdantă în discuțiile cu Chișinăul”, le-a explicat Cimpoeș colegilor săi, care insistau fie pe suspendarea participării, fie pe ieșirea deputaților găgăuzi din grupul de lucru comun.

Unii deputați afirmau că reprezentanții de la Comrat ar trebui să părăsească grupul de lucru pentru a le arăta partenerilor internaționali „cum se comportă Chișinăul” cu Găgăuzia. Alții spuneau că nu e nevoie de decizii pripite, pentru că autoritățile centrale îi vor cataloga drept „separatiști”, iar partenerii Comratului nu vor veni să întrebe „de ce s-a supărat autonomia”.

Ultima ședință a grupului de lucru comun, la care a participat și președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, a avut loc pe 6 decembrie. Grosu a declarat atunci că această platformă de dialog „este unicul instrument actual de comunicare” dintre Parlament și Adunarea Populară a Găgăuziei și „trebuie menținut”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Grupul de lucru interparlamentar a fost creat în 2015 și include câte cinci deputați ai Parlamentului și ai Adunării Populare a Găgăuziei. Obiectivul principal al grupului este delimitarea la nivel legislativ a competențelor autonomiei și ale autorităților centrale, mai scrie europaliberă.org.

Relațiile dintre Chișinău și Comrat au devenit din ce în ce mai încordate după ce Găgăuzia a ales un nou guvernator (bașcan) din partea partidului declarat neconstituțional „Șor”. Nimeni din conducerea țării și nici reprezentanții misiunilor diplomatice nu au participat la inaugurarea Evgheniei Guțul, iar președinta Maia Sandu nu a semnat nici până acum decretul de numire a guvernatoarei în funcția de membru al Guvernului.

#Chisinau #deputati #Gagauzia #grup de lucru

Doar aproximativ 20 dintre cele 76 de întreprinderi și societăți pe acțiuni cu capital de stat, aflate în prezent în activitate, înregistrează profit. Declarația a fost făcută de șeful Agenției Proprietății Publice, Ion Dodon, care susține că această situație reflectă problemele acumulate de-a lungul anilor în gestionarea patrimoniului public, transmite IPN.

Potrivit șefului APP, statul gestionează în total 168 de entități, însă mai puțin de jumătate sunt active. Restul se află în proces de lichidare sau insolvabilitate ori sunt inactive.

„Avem în total 168 de întreprinderi, dintre care 76 de întreprinderi și societăți pe acțiuni cu capital de stat sunt active. Restul sunt în proces de lichidare, de insolvabilitate sau sunt inactive. Profit din cele 76 de întreprinderi aduc aproximativ 20. Este foarte puțin. Acest lucru este rezultatul a zeci de ani de ineficiență”, a declarat Ion Dodon în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, de la Realitatea TV.

Oficialul a vorbit și despre remunerarea membrilor consiliilor de administrație, care primesc o indemnizație lunară de 6 300 de lei, la care se pot adăuga plăți suplimentare în funcție de rezultatele financiare ale întreprinderilor.

„Acolo unde întreprinderile au înregistrat un profit mare, membrii Consiliului pot primi remunerații suplimentare. În unele entități, într-adevăr, au fost remunerații care au depășit limitele bunului-simț. Nu vom admite acest lucru în continuare”, a explicat Ion Dodon.