Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

DOC Pensie de 17 mii de lei și 15 conturi bancare. Ce „ascund” declarațiile de avere a lui Voronin, Dodon, Greceanîi…

29 Iun. 2021, 15:52
 // Categoria: Alegeri // Autor:  Realitatea.md
29 Iun. 2021, 15:52 // Alegeri //  Realitatea.md

La 11 iulie curent, în mai puțin de două săptămâni, cetățenii moldoveni își vor alege un nou Parlament. Comisia Electorală Centrală a înregistrat pentru scrutin 23 de candidați, dintre care 20 de partide politice, două blocuri electorale și un candidat independent. Realitatea.md și-a propus să examineze declarațiile de avere a primilor cinci candidați de pe listele fiecărui partid politic și bloc electoral înregistrat de CEC.

Primul concurent electoral, conform listei CEC, Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS) a depus la Comisie o listă a pretendenților la mandatul de deputat compusă din 102 persoane.

Pe prima poziție este liderul PCRM, Vladimir Voronin, care potrivit declarației de avere are o pensie de peste 17 mii de lei, deține 7 terenuri, patru clădiri și construcții, un automobil Audi A8, din 2009, cotat la 10 mii de euro și 15 conturi bancare. Întreaga declarație de avere și interese personale o găsiți aici.

Igor Dodon, liderul PSRM declară pentru anul trecut de la Președinție un salariu de 321 207 mii de lei, plus salariul soției, Galina Dodon – 377 850 de lei de la Exclusiv Media SRL, o casă de locuit de peste 2 milioane de lei, precum și interese în cadrul unor fundații sau asociații. Întreaga declarație de avere și interese personale o găsiți aici.

Zinaida Greceanîi, candidată PSRM pe lista BECS indică în declarația de avere și interese personale un salariu primit anul trecut pentru funcția de președintă a Parlamentului – aproape 183 de mii de lei, compensații în sumă de 31 500 de mii de lei de la Parlament, pensia de 142 de mii de lei, ceea ce reiese că ridică o pensie de aproape 12 mii de lei lunar, două terenuri, două case de locuit, două mașini și unele interese în cadrul PSRM. Întreaga declarație de avere și interese personale o găsiți aici.

Vlad Batrîncea, candidat PSRM pe lista BECS declară în calitate de vicepreședinte al Parlamentului și deputat un salariu pentru anul trecut de 212 606 de lei, adică peste 17 700 de lei lunar. Anul trecut Batrîncea a vândut un apartament contra sumei de 20 de mii de euro, a mai primit o indemnizație de la Parlament în sumă de 183 690 de lei, deține în proprietate un apartament dobândit în 2019, care ar costa 890 de mii de lei, are un credit de 500 de mii de lei, luat de la o bancă, este fondatorul Gărzii Tinere a PSRM și secretar executiv al acestei formațiuni. Întreaga declarație de avere și interese personale o găsiți aici.

Oleg Reidman, candidat PCRM indică în declarația de avere și interese personale pentru perioada anilor 2019-2020 peste 13 mii de lei din salariul obținut din activitatea de deputat, 480 de mii de lei din vânzarea unui BMW X6, o pensie de 143 229 de mii de lei anuală, ceea ce constituie aproape 12 mii de lei lunar, un teren, o casă de locuit, deține un Mercedes Crossover, anul fabricației 2019, dobândit în 2020 cu peste un milion de lei și șapte conturi bancare cu mii de euro și lei. Întreaga declarație de avere și interese personale o găsiți aici.

Precizăm că, până la alegerile parlamentare anticipate au mai rămas 12 zile.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.