Astăzi la Bruxelles începe Summitul de două zile a Consiliului European, agenda căruia include și discuții privind lansarea negocierilor pentru aderare la Uniunea Europeană a Republicii Moldova și Ucrainei.

Ambele țări au început concomitent acest proces, după prezentarea cererilor de aderare, la începutul lunii martie 2022.

Ungaria a anunţat deja că se va opune deciziei de deschidere a negocierilor de aderare cu Ucraina, or, pentru o astfel de decizie este nevoie de unanimitate. Potrivit presei, din cauza împotrivirii Ungariei, decizia pe tema extinderii UE ar putea fi amânată.

Relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană se bazează pe Acordul de Asociere, inclusiv pe Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, intrat în vigoare în anul 2014. Acesta pune bazele unei asocieri politice și integrări economice mai puternice între blocul comunitar și țara noastră. Tot în 2014, cetățenii Republicii Moldova au obținut dreptul de a călători fără vize în spațiul comunitar. După 2014 relațiile dintre Chișinău și Bruxelles au trenat, Uniunea Europeană invocând în mai multe rânduri încălcarea normelor democratice în țara noastră.

Ungaria și Austria se opun începerii negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina

După Ungaria, Austria se opune începerii negocierilor de aderare la UE cu Ucraina şi Republica Moldova, întrucât nu este de acord cu o procedură accelerată şi consideră că „Kievul nu ar trebui să primească privilegii pe care Bosnia-Herţegovina nu le are”, relatează agenţia ucraineană RBC, care citează serviciul de presă al parlamentului austriac, acolo unde cancelarul Karl Nehammer şi ministrul de externe Alexander Schallenberg au fost audiaţi, marţi, în comisia pentru politica europeană.

Nehammer consideră că Ucrainei şi Republicii Moldova ar trebui să li se ofere perspectiva de a adera la UE „în semn de solidaritate”, dar se opune unei proceduri accelerate.

Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană la 4 martie 2022, în același timp cu Ucraina și Georgia. Decizia a fost luată ad hoc, în contextul invaziei ruse în țara vecină. Președinta țării Maia Sandu a menționat atunci că este un prim pas spre atingerea obiectivului fundamental, cel de integrare europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate într-un termen record – la 23 iunie 2022. În aceste 18 luni, Uniunea Europeană a fost alături de Republica Moldova cu sprijin financiar pentru depășirea crizelor generate de războiul declanșat de Federația Rusă în Ucraina. Totodată, au fost fortificate și relațiile politice între Chișinău și Bruxelles, dar și bilaterale cu mai multe state membre ale blocului comunitar.

Moldova a îndeplinit 94% din condiționalitățile pe care le-a primit odată cu obținerea statului de țară candidată la aderare. Cele 6% restanțe se referă la reformarea sistemului de justiție, lupta cu corupția și deoligarhizarea. De îndeplinirea acestor recomandări depinde în mare măsură decizia Consiliului European. Însă, așa cum reiese din declarațiile și comentariile din ultimul timp, în cazul Republicii Moldova este vorba în primul rând de o decizie politică ce ține de negocierile din interiorul blocului comunitar, dar și de relațiile unor state membre, în speciale ale Ungariei cu Ucraina.

#Summit #UE

Ankara a solicitat Interpol să emită o „Notificare Roșie” pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, pe care îl acuză de „genocid” după interceptarea israeliană a unei flotile cu ajutoare pentru Fâșia Gaza, conform anunțului făcut vineri, 21 august, de ministrul turc al justiției, scrie hotnews.ro.

Turcia a criticat virulent Israelul în contextul ofensivei din Fâșia Gaza, iar președintele Recep Tayyip Erdogan l-a acuzat frecvent de „genocid” pe Benjamin Netanyahu.

Decizia Israelului de a intercepta flotila care transporta aproximativ 430 de activiști, în mai, a stârnit un val de indignare la nivel internațional. Țări ca Franța, Italia și Australia au inițiat la rândul lor proceduri judiciare în urma incidentului.

Ministrul justiției din Turcia, Akin Gurlek, a anunțat într-o postare pe platforma X că a solicitat Ministerului de interne să ceară Interpol emiterea unor alerte de tip „Notificare Roșie” pe numele premierului Netanyahu și a unui alt israelian, numit Afek Moskovitch.

Ce este Notificarea Roșie

O Notificare Roșie este o adresată organelor de aplicare a legii din întreaga lume pentru a localiza și aresta provizoriu o persoană, în așteptarea extrădării, predării sau a unei acțiuni legale similare. Ea este emisă de Secretariatul General al Interpol, la solicitarea unei țări membre, și nu reprezintă un mandat internațional de arestare, explică Interpol pe site-ul său oficial.

Akin Gurlek a precizat că demersul a fost făcut în baza mandatelor de arestare pe care le-au emis autoritățile turce pe numele lui Netanyahu și Moskovitch în data de 14 iulie.

Cei doi sunt urmăriți penal în Turcia pentru „crime împotriva umanității, genocid, privare de libertate agravată, agresiune și vătămare corporală intenționată, tortură, distrugerea de bunuri, jaf agravat și deturnarea de vehicule de transport”, a declarat Ministerul turc al justiției.

În dosar există în total 35 de inculpați, potrivit Anadolu.

Aproximativ 50 de nave se aflau în Flotila Global Sumud care a plecat din Turcia, în luna mai, spre teritoriul palestinian. Activiștii au fost reținuți de armata israeliană în Marea Mediterană și apoi au fost duși într-o închisoare israeliană înainte de a fi expulzați.