Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

„Europa este Moldova. Moldova este Europa”. Mesajele Robertei Metsola și Ursulei von der Leyen

14 Dec. 2023, 20:09
 // Categoria: Homepage // Autor:  Elena Putregai
14 Dec. 2023, 20:09 // Homepage //  Elena Putregai

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, au venit cu câte un mesaj pentru Republica Moldova, după ce Consiliul European a decis joi, 14 decembrie 2023, deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova și cu Ucraina. Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului European, Charles Michel, pe rețeaua socială X (fosta Twitter).

„Liderii au decis să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova și să acorde Georgiei statutul de candidat. O decizie strategică și o zi care va rămâne înscrisă în istoria Uniunii noastre. Mândri că ne-am respectat promisiunile și suntem încântați pentru partenerii noștri”, a scris Ursula von der Leyen pe X.

Roberta Metsola a reiterat mesajul său pe care l-a spus într-o vizită la Chișinău: „Europa este Moldova. Moldova este Europa”.

Amintim că subiectul a fost dezbătut de liderii UE în cadrul primei zile a Consiliului European. Cele 27 de țări din cadrul comunității au reușit să ajungă la un numitor comun. În ultimele două săptămâni, Chişinăul a depus efort diplomatic considerabil, pentru ca negocierile să fie deschise. Maia Sandu, Dorin Recean și Nicu Popescu au comunicat cu liderii țărilor europene și le-au solicitat sprijin la Consiliul European. Convorbirile s-au axat pe performațele pe care le avem în derularea reformelor și implementarea recomandările UE. Luni, Nicu Popescu a ajuns la Bruxelles, unde le-a vorbit omologilor europeni despre succesele pe care le-a obținut țara noastră în implementarea condiționalităților de aderare.

Istoria parcursului european al Republicii Moldova

De mai bine de 30 de ani, Republica Moldova își urmează parcursul European. După declararea independenței, țara s-a apropiat de UE și a început să își consolideze relațiile cu statele membre ale comunității.

Perioada a fost marcată atât de clipe de bucurie, cât și momente sumbre, care ne-au făcut să reevaluăm realitățile în care trăim, să cerem schimbări, să oferim aprecieri și să spunem franc ce ne dorim, cum și unde ne vedem viitorul. Totul a început de la Acordul pentru Parteneriat și Cooperare, semnat în 1994, a urmat Planul de acțiuni Moldova – Uniunea Europeană (2005), apoi Parteneriatul de mobilitate și combaterea migrației ilegale (2008).

În 2009, țara noastră a fost marcată de proteste, iar cetățenii au declarat că vor să trăiască altfel. Din 2014, moldovenii se bucură de călătorii fără vize în Uniunea Europeană, tot atunci fiind semnat și acordul de asociere cu UE, iar în 2022 războiul din Ucraina ne-a împins în brațele Uniunii, pe 17 iunie Republica Moldova devenind stat candidat pentru aderare, ca în decembrie 2023 să fie luată o nouă decizie istorică – deschiderea negocierilor de aderare.

Obiectivul 2030

Chişinăul şi-a propus ca integrarea europeană a Moldovei să se producă până în 2030. Declaraţia a fost făcută de nenumărate ori de reprezentanții partidului de guvernare din țara noastră, şeful diplomaţiei din Moldova, Nicu Popescu, menţionând că ţinem morţiş să aderăm la UE concomitent cu Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 22:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 22:43 // Slider //  Ana Panaguța

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!