Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale (CALM), Viorel Furdui, pare să critice declarația președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, privind distribuirea banilor UE prin localități, în funcție de culoarea politică a primarilor și valorile împărtășite. Comentariul a fost făcut în emisiunea „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova, ediția de lunea trecută, 11 decembrie curent.
„Au fost câteva mesaje legate de fonduri, accesul la ele, aici au apărut anumite aspecte critice, deoarece multă lume din administrația locală, haideți să spunem, mirată, atunci când s-a vehiculat cu termenul de primari europeni, proeuropeni, neeuropeni. Părerea mea personală este că nu a fost o formulare destul de reușită și sperăm foarte mult să fie corectat acest mesaj, pentru că credem, din contra, că guvernarea trebuie să facă tot ce este posibil să unifice oamenii în jurul acestei idei de integrare europeană. Astfel de mesaje, când privești din punctul de vedere a oamenilor din teritoriu, nu contribuie la unificare”, a declarat Viorel Furdui.
Maia Sandu a reconfirmat că banii publici vor fi alocați tuturor localităților, indiferent de culoarea politică a primarilor care le conduc, însă banii UE vor fi acordați doar localităților conduse de primari cu valori proeuropene. Declarația a fost făcută sâmbătă, 9 decembrie curent, la Formul Primarilor, unde au participat 895 de primari din țară.
„A fost un forum specific, cu un număr foarte mare de participanți, s-au transmis niște mesaje și dintr-o parte și din alta. Cu siguranță, s-a văzut că guvernarea au fost pregătită pentru acest eveniment, se cunoște bine că APL așteaptă un mesaj pozitiv în ceea ce privește condițiile de muncă, inclusiv motivarea. Oamenii cu interes au încercat să deslușească și viziunea guvernării referitor la creșterea capacității administrative a autorităților locale, s-a vorbit și despre acea amalgamare voluntară, despre așteptările ca să crească veniturile la bugetele locale. O temă importantă și erau câteva mesaje legate de fonduri și accesul la acestea, aici au apărut chiar anumite aspecte critice deoarece multă lume a fost din APL mirată când s-a vehiculat cu termenul de primari pro-europeni, ne-europeni. Părerea mea personală – nu a fost o formulare destul de reușită și sperăm să fie corectat acest mesaj pentru că credem că guvernarea trebuie să facă tot ce este posibil pentru a unifica oamenii în jurul ideii de integrare europeană. Cred că pe viitor acest mesaj trebuie corectat sau explicat pentru a nu genera anumite neînțelegeri. Două lucruri care cumva au fost umbrite – abordarea aceasta de a crește salariile sau motivarea anumitor categorii și, pe bună dreptate, e un lucru foarte benefic și necesar, dar au rămas și alte categorii de funcționari cumva neatinse de creșterea aceasta și asta generează o anumită neînțelegere în rândul mai mult categorii de funcționari: contabilii, perceptorii fiscali, inginerii cadastrali, care formează o echipă cu primarii. Trebuie de revenit la acest subiect și de găsit instrumente ca întreaga echipă să fie consolidată la nivel local. Și al doilea lucru – cu mesajul pro-europeni, ne-pro-europeni – istoria R. Moldova în domeniul administrației locale demonstrează că practic peste 80 % din primari indiferent de formațiunile pe care ei la un anumit moment ei le reprezintă, dar ei prin esență sunt pro-europeni sau devin pro-europeni pentru că e un lucru firesc că toți se conving că unica sursă de accesare a fondurilor pentru dezvoltarea localităților noastre vine din partea UE și a țărilor asociate cu UE”.
„Satul European I a fost un succes să recunoaștem, mai ales după zeci de ani de permenente suspiciuni și nu doar, dar și dovezi că fondurile publice erau distribuite strict după criterii politice. Evident că abordarea care a fost decisă în privința Satului European I a fost net superioară și pozitivă în comparație cu perioadele anterioare și aici chiar s-a văzut și un rezultat al comunicării bune și a unor discuții care au avut loc în prealabil între CALM și Guvern și, respectiv, această abordare, în mare parte, se datorează acestei cooperări care a avut loc și noi ne bucurăm foarte mult că am putut convinge la etapa corespunzătoare factorii de decizie că trebuie să încercăm o altă abordare decât care era până atunci. Noi am văzut că aici practic nu există dubii în privința abordărilor, toți cei care au vrut au aplicat și înseamnă că toți cei care au aplicat la 90 % au primit finanțare. Știm că a fost nu ușor deloc Guvernului să găsească resursele. Ministrul Spînu a anunțat că au fost identificate încă surse suplimentare și, practic, în mare parte se acoperă toate aceste necesități și, evident, cred că este un succes comparativ cu alte perioade. Satul European I a demonstrat o capacitate surprinzătoare a autorităților locale și o sete de finanțări. În jur de 700 de primării au reușit să aplice la proiecte până la 10 milioane pentru R. Moldova e foarte semnificativ. O cerință a administrației locale față de administrația centrală este ca să găsească modalități și posibilități ca într-o perioadă scurtă de timp să asigure accesul comunităților locale la cât mai multe fonduri posibile, iar în privința capacității de a aplica cred că administrația locală deja a demonstrat că există capacitate, dorință, interes, este nevoie de o mișcare din partea Guvernului să îi ofere aceste posibilități, pentru că recunoaștem încă accesul comunităților locale este încă foarte limitat”, a mai spus Viorel Furdui.
Amintim că, mai târziu, la aceeași emisiune, președintele Parlamentului, deputatul PAS Igor Grosu, a apărat șefa statului în fața criticilor. „E păcat să se facă astfel de analogii. E reprobabilă comparația cu Plahotniuc. Noi toți suntem bine contectați la procesele locale, vizităm localitățile, doamna președinte Maia Sandu se întâlnește cu localnicii, are comunicare directă cu CALM și a răspuns la una din doleanțele care era justificată de mult timp despre cum îi motivăm pe primari să rămână în funcții. Avem primari care depuneau mandatul, pentru că plecau în străinătate, că trebuiau să-și întrețină familia. Este neinspirată comparația. Plahotniuc comunica prin procurori, dacă ceva nu-i plăcea”, a declarat Igor Grosu.
