Pentru a supraviețui și a-și păstra libertatea în fața tăvălugului revanșei imperiale ruse, poporul Republicii Moldova are nevoie de un proiect de țară prospectiv și cu accente pronunțate de anticipație. Obiectivul anului 2030 ca termen de decuplare definitivă de așa-zisă lume rusă, nici pe departe nu garantează atingerea lui reală pentru Republica Moldova în perspectiva pacificării Ucrainei bazată pe compromis geopolitic...

Pe 14 decembrie curent, liderul de la Kremlin, pentru prima dată de la începutul unui război pe scară largă cu Ucraina, a ținut o linie directă la Radio și TV și a răspuns la întrebările cetățenilor și jurnaliștilor la întâlnirea „Rezultatele anului cu Vladimir Putin”. Acest eveniment a fost combinat pentru prima dată cu o mare conferință de presă a liderului rus, care a fost ținută pe fundalul următoarelor alegeri prezidențiale din Rusia, ce vor avea loc pe 17 martie 2024, iar Putin și-a anunțat deja participarea la acestea.

Rezumat al războiului dus împotriva Ucrainei

Discursul inaugural al lui Putin în cadrul acestei întruniri a fost, de fapt, un rezumat al rezultatelor la sfârșitul celui de-al doilea an de război al Rusiei împotriva Ucrainei – în 2022 nu a existat nicio conferință de presă finală, nicio „linie directă” cu președintele Federației Ruse. Chiar dacă și-a anunțat recent intenția de a candida pentru un alt mandat prezidențial, Putin nu a spus aproape nimic despre asta în cadrul dialogului online cu societatea. De asemenea, șeful Kremlinului a ignorat subiectul opoziției în interiorul Rusiei, clarificând pe această cale în mod evident că opoziția politică în societatea rusă nu prezintă o valoare apreciabilă pentru el.

Este evident că liderul rus nu simte nevoia să lupte pentru simpatia poporului – el este convins că oamenii sunt deja alături de el. El nu crede că se află într-o poziție vulnerabilă din punct de vedere politic și, prin urmare, nu este nevoie ca el să-și sporească în mod special sprijinul popular. În acest sens, Kremlinul nu va căuta în mod special vreo victorie pre-electorală – militară sau de altă natură – până în martie. Aceasta pentru că nu au existat deloc semnale în discursul lui Putin care să indice posibile schimbări. În ciuda unor sughițuri, Putin este în general mulțumit de guvern, Banca Centrală, Ministerul Apărării și agențiile de aplicare a legii. Deci, concluzia este că dacă după alegeri urmează schimbări de personal, acestea vor avea ca scop nu corectarea cursului, ci consolidarea acestuia.

Susținere politică și carne de tun suficiente

Prima comunicare de mai multe ore a lui Vladimir Putin cu cetățenii și jurnaliștii din ultimii doi ani s-a dovedit a fi legată nu de alegerile prezidențiale care se apropie, cum era firesc de așteptat într-o democrației tradițională, ci de interpretarea situației complicate din războiul cu Ucraina. Din punctul de vedere al conducerii ruse, războiul din Ucraina este o confruntare a Rusiei cu Occidentul și a ajuns la un punct de cotitură: contraofensiva ucraineană a eșuat, Rusia se simte mai încrezătoare ca niciodată, iar Occidentul este din ce în ce mai ezitant, plonjând în diviziuni interne.

Într-adevăr, la suprafață, Putin are suficiente motive pentru optimism: contraofensiva Ucrainei a fost practic redusă, iar Rusia avansează din nou pe un front larg, chiar dacă nu se așteaptă câștiguri teritoriale serioase. De asemenea, par să existe suficiente resurse umane pentru armata rusă: președintele a dat asigurări că nu este nevoie de o nouă mobilizare – aproape jumătate de milion de soldați contractuali au fost deja recrutați. Putin explică clar că Rusia are destule forțe militare și că nu sunt necesare decizii nepopulare, cum ar fi anunțarea unei noi mobilizări. Potrivit lui Putin, sunt 617 mii de soldați ruși de-a lungul liniei de contact de 2 mii de km pe frontul ucrainean. Cu puțin timp înainte de aceasta, el a susținut că, pe lângă cele 300 de mii de persoane mobilizate pentru serviciul contractual, au fost recrutați încă 486 de mii de „voluntari”.

Putin afirmă că economia rusă are o marjă mare de siguranță. Șomajul este la un nivel record de redus. Sancțiunile economice împotriva Rusiei nu produc efectul scontat, Moscova fiind capabilă să redirecționeze relațiile economice externe pe piețe de alternativă, cu precădere pe cele din China și India. Rusia, a semnalat Putin, în relația cu occidentalii a adoptat o poziție intransigentă, dar așteptată. Principala speranță este că „așa-zișii parteneri” din Occident vor slăbi presingul economic și se vor întâlni cu Kremlinul la jumătatea drumului.

Nu mai există reguli?

În relația între state pentru Putin nu mai există nicio lege internațională. „În ceea ce privește ordinea mondială bazată pe reguli, nu există reguli, acestea se schimbă în fiecare zi”, a afirmat liderul rus la conferința de presă anuală din 14 decembrie. Principalul concept politic pe care Putin l-a abordat de mai multe ori în timpul evenimentului a fost „suveranitatea”. În opinia sa, războiul împotriva Ucrainei este justificat prin faptul că întărește suveranitatea Rusiei, iar Putin se vede garant al acesteia. Pe când Ucraina și unele țări occidentale, în special Uniunea Europeană, nu dispun de suveranitate reală.

Deci, Putin încearcă să acrediteze o noua imagine internațională a Rusiei ca un stat cu o suveranitate deplină. Acest lucru poate părea ceva familiar de mult timp, dar acum este plin de conținut nou. Putin formulează un model geopolitic pentru export, în care suveranitatea este o economie independentă de instrumentele financiare externe, o societate protejată de influența ideologică externă, un sistem politic stabil consolidat în jurul unui anumit consens geopolitic, precum și o armată puternică, agenții de securitate etc. În consecință, Putin a început să schimbe retorica, vorbind mult mai optimist, apelând mai rar la amenințarea nucleară. Acum a folosit linia directă de comunicare nu atât pentru a obține puncte pre-electorale, ci pentru a prezenta „noua” Rusie comunității mondiale și pentru a anunța Occidentul că a sosit momentul să-și regândească politicile.

„Va fi pace când ne vom atinge obiectivele”

Vorbind despre perspectiva păcii, Putin o admite doar în cazul când vor fi atinse toate obiectivele așa-numitei operațiuni militare – denazificarea, demilitarizarea și statutul neutru al Ucrainei. Moscova nu oferă compromisuri, așteptând capitularea efectivă a Kievului: „Va fi pace când ne vom atinge obiectivele, iar acestea nu se vor schimba”, a adăugat Putin într-una dintre primele sale declarații din cadrul „Rezultatelor anului”. Aparent, Kremlinul are pretenții teritoriale asupra a cel puțin încă o regiune ucraineană, Odesa – Putin a numit-o „oraș rusesc”.

Noua Rusie în înțelegerea lui Putin este o țară în care îndoctrinarea militară ar trebui să înceapă încă din copilărie. Aceasta înseamnă că politizarea și militarizarea sistemului de învățământ va lua avânt, iar înclinația către conservatorism se va intensifica și mai mult. Cu acest prilej, el a articulat un citat fals atribuit lui Otto von Bismarck: „Războaiele nu sunt câștigate de generali, ci de profesori și preoți”, a câta oară demonstrând o cunoaștere superficială a istoriei la care apelează nu după adevăr, dar în scopul argumentării speculative a propriilor politici imperialiste. În realitate, originea acestui aforism aparține unui profesor de geografie din Leipzig, Oskar Peschel, și este dedicat bătăliei de la Sadovo din 3 iulie 1866, care a determinat unificarea Germaniei sub patronajul Prusiei.

„…iar sud-estul ucrainean va face parte din Rusia”

În discursul său Putin a încercat să confrunte Occidentul cu un fapt: Rusia va realiza nu numai capitularea militară completă a Ucrainei, ci va stabili acolo un regim prietenesc („denazificare”), iar sud-estul ucrainean va face parte din Rusia. Putin explică clar că singura întrebare este prețul pe care Occidentul îl va plăti pentru amânarea deciziei de a-și reconsidera sprijinul pentru Ucraina. Mesajul este următorul: ori suntem de acord acum, ori Rusia va continua să zdrobească poporul ucrainean și echipamentele militare trimise acestuia.

Totodată, retorica lui Putin față de Statele Unite a sunat de data aceasta neobișnuit de pașnic: „Suntem gata să construim relații cu ei. Credem că Statele Unite sunt o țară importantă și necesară pentru lume.”  Putin chiar a lăudat Washingtonul pentru dialogul privind schimbul de prizonieri, adăugând că „vorbim o limbă pe care o înțelegem reciproc”, deși Statele Unite nu sunt încă pregătite „să ne audă”.

„Putin așteaptă ca Occidentul să-și regândească politicile”

În general, discursul lui Putin pe 14 decembrie a consemnat stabilizarea unei noi realități în înțelegerea regimului de la Moscova. Putin a încercat să acrediteze ideea că etapa incertitudinii militare pentru ruși s-a încheiat. Rusia s-a transformat într-un stat aflat în război de uzură consolidat. Potrivit datelor desecretizate ale serviciilor secrete americane, forțele armate ruse au pierdut până la 90% din grupul inițial în Ucraina – în februarie 2022, 360 de mii de oameni au invadat țara vecină, 315 mii dintre ei au fost uciși sau răniți. Însă aceste pierderi enorme de efectiv militar nu au provocat o șubrezire apreciabilă de susținere pentru regimul lui Putin în interiorul societății ruse. Iar războiul de uzură promite să se prefacă într-o catastrofă militară și politică pentru Ucraina, potențialul uman, militar și economic al căreia cedează semnificativ celui rus.

Nici Ucraina și nici Occidentul, din punctul de vedere al Moscovei, nu mai pot schimba situația de pe front prin mijloace militare. Acum Putin așteaptă ca Occidentul să-și regândească politicile și să înceapă să caute oportunități pentru o conversație incluzivă. Semnalul că Rusia este pregătită pentru o astfel de conversație a fost unul dintre obiectivele principale ale conferinței de presă susținută de Putin pe 14 decembrie. Dar este evident că nimeni din Occident, dar și la Moscova nu va accepta astfel de propuneri făcute dintr-o poziție de forță. Iar aceasta înseamnă că o nouă rundă de confruntare în Ucraina este cea mai probabilă în lunile apropiate.

Moldova are nevoie de un proiect de țară prospectiv

Prima concluzie pentru politicul moldovenesc ce reiese din această abordare a situației existente de către Putin, se reduce la constatarea perspectivei prelungirii războiului la hotar pe o perioadă nedefinit de lungă. Odesa rămâne un obiectiv de atins de către armata rusă, fapt ce perpetuează vulnerabilitatea securității Republicii Moldova. Victoria militară a Ucrainei în război devine incalculabilă, iar Moscova va negocia pacea doar în baza unui compromis de cedări de ordin teritorial și geopolitic ruso-occidental.

Strategia Chișinăului de a aștepta pasiv sfârșitul războiului comportă riscuri greu de calculat și pasibilă, în varianta cea mai proastă, de consecințe din cele mai complicate. Pentru a supraviețui și a-și păstra libertatea în fața tăvălugului revanșei imperiale ruse, poporul Republicii Moldova are nevoie de un proiect de țară prospectiv și cu accente pronunțate de anticipație. Obiectivul anului 2030 ca termen de decuplare definitivă de așa-zisă lume rusă, nici pe departe nu garantează atingerea lui reală pentru Republica Moldova în perspectiva pacificării Ucrainei bazată pe compromis geopolitic. Doar proiectul de țară unionist vine cu asemenea garanții, iar dacă există un proiect mai sustenabil nu rămâne decât să fie propus de autorii lui pentru dezbatere publică.