Raportul auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului (BS) de stat pe anul 2020, a fost examinat în cadrul unei ședințe a Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM). Totodată, s-a constat că evoluția economiei naționale sub presiunea efectelor produse de pandemia COVID-19 și a consecințelor fenomenelor climatice din țară sunt unii din factorii de bază ce au determinat modificarea principalilor indicatori bugetari.

Scopul auditului a fost obținerea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că, Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2020, întocmit de Ministerul Finanțelor și prezentat Guvernului spre aprobare, în toate aspectele semnificative este elaborat în conformitate cu prevederile legale și prezintă informația privind executarea de casă, bazată pe datele evidenței sistemului trezorerial și datele consolidate ale rapoartelor instituțiilor bugetare, iar operațiunile sunt corecte și conforme prevederilor legale.

Astfel, potrivit auditului, Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pentru anul 2020, oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă la executarea de casă, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil.

Colectarea probelor de audit s-a efectuat la Ministerul Finanțelor (MF) cu solicitarea informațiilor și documentelor confirmative de la Serviciul Fiscal de Stat (SFS), Agenția Proprietății Publice (APP) și de la alte instituții bugetare, pentru confirmarea datelor raportate de către MF.

Potrivit CCRM, examinând Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2020, execuția de ansamblu a bugetului de stat față de indicatorii aprobați și precizați, auditul relevă că:

veniturile încasate constituie 38,5 miliarde lei, ceea ce este cu 1,2 miliarde lei mai mult decât nivelul precizat, dar cu 5,6 miliarde lei sub nivelul aprobat inițial;
cheltuielile au fost executate în sumă de 49,6 miliarde lei, fiind sub nivelul cheltuielilor bugetare precizate cu (-3,6) miliarde lei și sub nivelul aprobat inițial cu (-1,9) miliarde lei.

În comparație cu anul 2019, rezultatul execuției bugetului de stat în anul 2020 a înregistrat o creștere de 358,5%, iar față de anul 2018 de 489,3%.

Pentru a diminua impactul pandemiei COVID-19 asupra economiei naționale, au fost instituite unele măsuri de susținere a activității de întreprinzător în ceea ce privește diminuarea poverii fiscale, fiind operate modificări privind reducerea cotei TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HORECA. De asemenea, a fost instituit Programul de rambursare a TVA, precum și moratoriul la controalele fiscale până la 31 decembrie 2020, etc.

Comparativ cu soldul inițial, soldul mijloacelor bănești, la sfârșitul anului 2020, a crescut cu 425 milioane lei. Cele mai semnificative solduri de mijloace bănești la sfârșitul anului 2020 s-au înregistrat la Ministerul Economiei și Infrastructurii (862,4 mil. lei), la Ministerul Finanțelor (212,1 mil. lei) și la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (130,9 mil. lei).

În acest context, analogic anilor precedenți, auditul denotă capacitatea scăzută de absorbție a asistenței externe de către autorități, inclusiv, cauzată de pandemia COVID-19, care a stopat unele activități din cadrul proiectelor, precum și nerealizarea integrală a condițiilor pentru debursarea tranșelor aferente programelor de suport bugetar.

De asemenea, potrivit raportului, cheltuielile executate pe parcursul anului 2020 pentru investiții capitale au constituit 1,5 miliarde lei, sau 95,3% din volumul precizat și doar 36,9% din volumul aprobat inițial.

Întru remedierea aspectelor problematice, Curtea de Conturi a înaintat recomandări entităților auditate, care urmează a fi implementate în termenii stabiliți de instituția supremă de audit.

Raportul auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului (BS) de stat pe anul 2020, poate fi accesat aici.

#audit #CCRM #raport

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.