Consolidarea terenurilor agricole, crearea asociațiilor agricole moderne, instalarea sistemelor de irigare și asigurarea recoltei din contul statului, dar și procurarea în avans a producției agricole. Acestea sunt o parte dintre măsurile pe care intenționează să le aplice Partidul „ȘOR”, când va ajunge la guvernare. Liderul formațiunii, Ilan Șor, a prezentat planul de resuscitare a sectorului agrar și a promis că va reda Moldovei fosta titulatură de livadă înfloritoare.

Potrivit lui Ilan Șor, pentru restabilirea sectorului agricol este nevoie de o abordare multidimensională, iar rolul principal în acest proces trebuie să-i revină statului.

„Noi considerăm că trebuie creată o întreprindere de stat, care va procura centralizat și în avans producția agricolă de la producători. Fermierii nu vor fi nevoiți să ia credite bancare, să-și gajeze bunurile și să-și facă tot felul de probleme. Statul trebuie să achite banii în avans, după care să primească producția agricolă și să o comercializeze”, a declarat liderul Partidului „ȘOR” într-un live pe Facebook.

Programul Partidului „ȘOR” prevede lansarea unui program național de construire și instalare a sistemelor de irigare, procurarea tehnicii agricole moderne pentru creșterea productivității și crearea asociațiilor agricole moderne.

„Oamenii vor avea posibilitatea să-și dea pământul în arendă și, în același timp, să-l cultive în mod organizat și astfel să aibă venituri de pe terenurile lor”, a explicat Ilan Șor.

El a menționat că în fiecare raion va fi deschisă câte cel puțin o întreprindere de prelucrare a producției agricole, ceea ce va permite crearea a mii de locuri de muncă.

„În perioada Uniunii Sovietice, Moldova s-a proslăvit datorită producției sale agricole. Am fost o țară agricolă, dar ne-am pierdut acest statut. Vă promit: eu voi întoarce acest statut”, a accentuat Ilan Șor.

Publicitate electorală

#fermieri #Ilan Șor

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.