Unde nu ar trebui să călătorim în 2024? International SOS a întocmit un clasament global de securitate, dezvăluind care sunt cele mai periculoase țări din lume de vizitat, în baza posibilelor amenințări de crime violente, tulburări sociale, motive de sănătate și, pentru prima dată, dezastre extreme datorate impactului schimbărilor climatice, scrie BANI.MD, cu referire la Rador Radio România.

Locurile considerate ca fiind cele mai sigure pentru călători sunt Groenlanda, Finlanda, Norvegia, Islanda și Luxemburg, unde amenințările de securitate au fost descrise drept „nesemnificative”, în timp ce țări precum Libia, Sudanul de Sud, Siria, Ucraina și Irak, au fost clasificate ca prezentând un risc „extrem” pentru securitate, ca de altfel și Gaza, Liban, Rusia și întreaga regiune Sahel din Africa, din cauza „conflictelor noi și în evoluție”. America Centrală și de Sud, Venezuela, Honduras și Haiti prezintă un risc „ridicat” din cauza criminalității crescute și a tulburărilor sociale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Când vine vorba de sănătate, țările cu cel mai mare risc de a contracta probleme medicale sau boli sunt Niger, Sudan, Libia, Republica Centrafricană, Somalia și Sierra Leone. Yemenul a fost etichetat şi el ca fiind o țară cu risc ridicat în ceea ce privește sănătatea, alături de Irak, Siria și Coreea de Nord.

La celălalt capăt al clasamentului, locurile cu un risc scăzut de îmbolnăvire sunt cea mai mare parte a Europei, Canada, Statele Unite, Noua Zeelandă, Australia, Africa de Sud și Chile.

În ceea ce privește noua categorie dedicată impactului schimbărilor climatice, țări precum Italia, Spania, Regatul Unit, Franța și Germania prezintă un risc „scăzut”, în timp ce în Nigeria, Republica Democrată Congo și Siria pericolul este „foarte mare”.

„În ultimul an, au apărut cu 80% mai multe alerte de securitate decât în 2022, iar International SOS a precizat că „harta urmărește să ofere o mai bună înțelegere a situației de securitate în țările în care angajații săi pot călători sau lucra, ajutând organizațiile să creeze soluții personalizate pentru a reduce riscurile specifice”.

#2024 #Bani.md #calatorii #recomandări #țări periculaose

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.