Așa-zisul președinte al Transnistriei, Vadim Krasnoselski, a comentat pentru prima dată eventuala aderare a Republicii Moldova la UE fără regiune. S-a întâmplat în cadrul unui interviu acordat agenției de presă Tass – afiliată Kremlinului și interzisă la noi. Interviul însă poate fi citit pe site-ul „oficial” al PMR. A fost publicat marți, 9 ianuarie curent.

Tass: După decizia UE de a deschide negocierile privind Republica Moldova, Chișinăul a anunțat că este gata să adere fără Transnistria. În același timp, autoritățile au remarcat că nu abandonează regiunea. Care este poziţia Tiraspolului în această problemă? Cum vedeți coexistența celor două maluri ale Nistrului în condițiile în care pe malul drept se va aplica tot mai multă legislație europeană?

Vadim Krasnoselski: „Este important de înțeles că rădăcina problemelor actuale în relațiile moldo-transnistrene nu se află în normele legislației europene și nici măcar în integrarea europeană a Moldovei. Adresându-mă conducerii sale, am dat deja exemplul DCFTA, când Republica Moldova, în cadrul asocierii sale cu Uniunea Europeană, a încheiat un acord privind o zonă de liber schimb. În timpul negocierilor bilaterale, reprezentanții europeni și cu mine am reușit să găsim o formulă reciproc acceptabilă pentru continuarea comerțului. Cu toate acestea, chiar și în noile condiții, Moldova s-a străduit în diferite moduri să limiteze relațiile export-import ale Transnistriei de-a lungul anilor, creând și probleme consumatorilor europeni ai produselor noastre.

Măsurile de blocaj din anii trecuți, introducerea de taxe pentru agenții noștri economici de la 1 ianuarie a acestui an – toate acestea sunt o politică vizată a autorităților moldovenești. Iar „alegerea europeană” nu are absolut nimic de-a face cu asta. Dimpotrivă, cu aceste restricții nefondate, care, printre altele, încalcă acordul dintre Transnistria și Uniunea Europeană privind regimul comercial, liderii Republicii Moldova arată încă o dată că tot discursul lor despre valorile europene este doar o frază goală.

Nimic nu împiedică partea moldovenească să revină chiar acum la masa negocierilor și să ridice restricțiile asupra oamenilor și afacerilor. Sunt profund convins că scenariul în care există relații de bună vecinătate între Transnistria și Moldova este cel mai profitabil și viabil dintre toate. Și poate fi implementat chiar și în condițiile notoriei integrări europene. Dar până acum autoritățile moldovenești conduc relațiile noastre doar către o confruntare mai mare.

Cât despre declarațiile despre aderarea Moldovei la Uniunea Europeană fără teritoriul Transnistriei, aș numi asta o abordare realistă. Suntem un subiect separat al relațiilor internaționale. Nici UE, nici Moldova nu pot decide pentru noi. Prin urmare, dacă o țară vecină dorește să se alăture undeva, atunci mergeți mai departe și noi înșine ne stabilim propriul destin”.

Amintim că Chișinăul examinează mai multe scenarii privind aderarea Republicii Moldova la UE, în contextul conflictului transnistrean nerezolvat. Unul dintre acestea este în primul rând integrarea doar a malului drept al Nistrului. În plus, Vadim Krasnoselski s-a declarat convins că Transnistria va fi recunoscută internațional.

VIDEO Maia Sandu nu exclude că Republica Moldova ar putea adera la UE mai devreme decât în 2030

Pe 14 decembrie 2023, pentru Moldova și Ucraina au fost deschise negocierile de aderare la UE. Decizia a fost luată la Consiliul European și votată la pachet cu Ucraina, în pofida faptului că premierul ungar Orban susținea că asemenea hotărâre contravine intereselor țării sale. Presa internațională a vehiculat că Scholz l-ar fi trimis pe Orban să bea o cafea în timp ce s-a votat deschiderea negocierilor. Așadar, în lipsa unui membru, decizia a fost considerată aprobată, conform prevederilor UE. Actualmente, Chișinăul creează un Birou care să se ocupe de integrare europeană, va trimite mai mulți diplomați și negociatori la Bruxelles, obiectivul final fiind aderarea țării la UE până în 2030.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#TASS #Transnistria #UE #Vadim Krasnoselski

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.