Noul Cod Vamal, care prevede că agenții economici din stânga Nistrului trebuie să achite taxe vamale de import, este un pas spre reîntregirea Republicii Moldova. O spune deputatul PAS, Lilian Carp, potrivit căruia legislația se aplică uniform pe tot teritoriul țării, iar agenții economici din regiunea transnistreană trebuie să fie puși în condiții egale cu cei din dreapta Nistrului, notează ipn.md.

De la 1 ianuarie 2024 a intrat în vigoare noul Cod Vamal al Republicii Moldova. Potrivit documentului, agenții economici din regiunea transnistreană trebuie să achite taxe vamale de import, la fel cum achită agenții economici din dreapta Nistrului.

„Timp de 30 de ani s-a tot cedat atât în privința stângii Nistrului, cât și pentru UTA Găgăuzia, privind reîntoarcerea TVA. De aceea, exista o discriminare în raport cu agenții economici din Republica Moldova. Ceea ce am decis este ca toți agenții economici să fie puși în condiții egale. Este o decizie prin care dăm câteva mesaje, primul este că ei activează pe teritoriul Republicii Moldova, chiar dacă ei își autoproclamă Independența, legea este lege pentru toți. De asemenea, dăm un semnal că a venit timpul să înceapă procesul de reîntregire a Republicii Moldova. Fix asta s-a întâmplat cu UTA Găgăuzia. Toată lumea e în condiții egale”, a spus deputatul PAS, Lilian Carp.

Președintele CUB, Igor Munteanu, spune că este importantă nu doar aprobarea legilor, ci și implementarea lor. Politicianul se întreabă dacă noile prevederi ale Codului Vamal vor fi aplicate în raport cu agenții economici din stânga Nistrului, în condițiile în care Tiraspolul, având pârghia energetică, poate șantaja Chișinăul.

„Această modificare a Codului Vamal prin care agenții economici din stânga Nistrului sunt egalați în drepturi și obligații cu companiile private de pe malul drept este un pas important care se pregătește de trei ani. Este o surpriză, probabil, doar pentru liderii separatiști care au încercat să facă din această schimbare motiv de gălăgie și scandal. Evident, majoritatea liderilor ai așa-zisei societăți civile, care au ieșit la protest, sunt ofițeri cu acte în regulă ai serviciilor de securitate transnistrene. Acum problema este cum va fi aplicată această legislație, pentru că din partea regimului separatist există multe pârghii de influență și de răspuns la acțiunile temerare ale guvernării de la Chișinău. Și cea mai importantă pârghie a Tiraspolului este cea energetică. Electricitatea cumpărată de la MGRES face din Republica Moldova o victimă ușoară. Oricând această pârghie poate fi aplicată”, a spus liderul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, Igor Munteanu.

În același context, comentatorul politic, Anatol Țăranu, spune că deși marii afaceriști din stânga Nistrului sunt nemulțumiți de noua legislație adoptată la Chișinău, un adevărat război economic, ar însemna blocarea totală a activității lor.

„Protestul a fost organizat cu permisiunea poliției. Este absolut evident că acolo nu există societate civilă care poate să-și exprime liber poziția. Este o încercare a transnistrenilor de a-și consolida societatea în jurul unui pericol inventat pe care l-au anunțat: Moldova ne atacă! Nu în zadar Transnistria este numită Republica Sheriff, acolo se fac bani foarte serioși, business-ului nu-i place când pierde veniturile. Ei au, indiscutabil, de pierdut din cauza acestui nou Cod Vamal. Dar dacă se începe un război economic în adevăratul sens al cuvântului, în condițiile în care hotarul ucrainean este blocat, asta ar însemna să piardă tot”, a spus comentatorul politic, Anatol Țăranu.

Ieri, mai mulți angajați ai întreprinderilor din regiunea transnistreană au fost aduși la punctul Bender-Varnița pentru a protesta față de noile prevederi ale Codului Vamal.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Protestul ar fi fost organizat de așa-zisa societate civilă din regiunea transnistreană.

#agenti economici #cod vamal #Lilian Carp

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.