Comisia Europeană lucrează în prezent la finalizarea cadrului de negociere cu Republica Moldova şi ar fi ideal ca acestea să înceapă oficial înainte de alegerile europarlamentare deoarece, în a doua parte a anului, UE va trece printr-un scurt proces de reaşezare instituţională când se alocă mai greu mandate politice pentru negocieri, a declarat vineri, 12 ianuarie curent, eurodeputatul PNL Siegfried Mureşan.

„Comisia Europeană pregăteşte cadrul pentru începerea negocierilor. După ce Comisia Europeană pregăteşte acest cadru, este nevoie de o decizie, tot unanimă de altfel, a Consiliului European, o decizie prin care acest cadru de negociere este aprobat şi negocierile pot începe printr-o conferinţă interguvernamentală în care, pe picior de egalitate, autorităţile din Republica Moldova şi Comisia Europeană, respectiv autorităţile din Ucraina şi Comisia Europeană, lansează procesul de negociere. Este important ca acest lucru să înceapă cât mai rapid, în mod ideal chiar înaintea alegerilor europarlamentare (…), deoarece în partea a doua a anului, după alegerile europarlamentare, Uniunea Europeană va fi într-un scurt proces de reaşezare instituţională de câteva luni de zile, când este mai greu ca mandate politice pentru negocieri să fie alocate”, a declarat Mureşan în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Biroul Parlamentului European în România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rusia a încercat prin toate mjloacele să împiedice apropierea Moldovei de UE

Siegfried Mureşan, care este preşedintele Delegaţiei Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere UE-Moldova susţine însă că „este uşor ca negocierile să aibă loc la nivel tehnic dacă mandatul a fost acordat înainte şi dacă formal negocierile au început”.

„Ştim că Federaţia Rusă a încercat prin toate mijloacele să împiedice această decizie pozitivă a Uniunii Europene, atât în ceea ce priveşte Republica Moldova, cât şi în ceea ce priveşte Ucraina anul trecut. Prin faptul că Federaţia Rusă a eşuat, avem o confirmare a faptului că Republica Moldova a reuşit să iasă din sfera de influenţă a Federaţiei Ruse”, a apreciat eurodeputatul PNL.

„În ultimii doi ani de zile, ritmul reformelor în Republica Moldova a fost mai mare decât oricând. Reforme care au fost blocate ani de zile, reforme în justiţie, combaterea corupţiei, combaterea spălării banilor au început într-un ritm bun. Sigur, cunoaştem din România, există rezistenţă la reformă în sistemul judecătoresc la nivelul procurorilor, judecătorilor, care nu au fost obişnuiţi niciodată în Republica Moldova să fie puternici, să fie independenţi. Există rezistenţă, dar vedem că s-au făcut paşi esenţiali importanţi, mai rapizi decât oricând, consideraţi pe bună dreptate de către Comisia Europeană suficienţi pentru ca negocierile să poată începe”, a mai spus Mureşan.

Consiliul European a dat undă verde în decembrie anul trecut declanşării negocierilor de aderare la UE cu Ucraina şi Republica Moldova, dar decizia a putut fi luată numai după ce premierul ungar Viktor Orban a părăsit sala, la sugestia cancelarului german Olaf Scholz.

#aderare #Negocieri #Republica Moldova #Siegfried Mureșan #UE

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.