Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

Promo-LEX recomandă Parlamentului să revadă decizia privind „prezidențialele la pachet cu referendumul despre UE”

17 Ian. 2024, 19:02
 // Categoria: Politica // Autor:  Elena Putregai
17 Ian. 2024, 19:02 // Politica //  Elena Putregai

Promo-LEX recomandă Parlamentului să-și revadă inițiativa privind posibilitatea desfășurării concomitente a referendumului republican și a alegerilor parlamentare sau prezidențiale, în contextul reexaminării proiectului de lege, inclusă pe agenda ședinței plenare de joi, 18 ianuarie 2024.

Potrivit asociației, art. 184 alin. (2) din Codul electoral care prevedea că referendumul republican nu poate avea loc în ziua alegerilor parlamentare, prezidențiale și a celor locale generale nu trebuie modificat, prevederile acestuia fiind conforme recomandărilor instituțiilor europene de referință în domeniul democrației și a misiunilor internaționale și naționale de observare a alegerilor.

De asemenea, reprezentanții Promo-LEX au subliniat că subiectul integrării europene este unul de interes public strategic pentru Republica Moldova, care nu trebuie „adoptat” sau „monopolizat” în scop electoral de o anumită forță politică.

Dacă Parlamentul sau altă autoritate publică va decide totuși să inițieze pentru toamna anului 2024 un referendum, concomitent cu alegerile prezidențiale, asociația consideră că acesta ar trebui să fie unul constituțional, care să producă efecte juridice obligatorii, dată fiind tematica de interes național major a referendumului preconizat.

Opinia integrală a Asociației „Promo-LEX” poate fi citită aici.

Este de menționat că, pe 15 ianuarie 2024, președinta Maia Sandu a remis o scrisoare către președintele Parlamentului, prin care a informat că Legea nr. 453/2023 adoptată de Parlament pe 28 decembrie 2023 nu poate fi promulgată. Newsmaker.md scrie că șefa statului nu a fost de acord cu două aspecte ce vizează modificarea Codului electoral. În opinia Maiei Sandu, data alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova trebuie stabilită mai devreme decât cu cel mult 90 de zile înaintea zilei alegerilor, iar organizarea alegerilor în caz de vacanță a funcției de președinte al Republicii Moldova trebuie să aibă loc în termen de 2 luni de la data care a intervenit vacanța, dar nu 60 de zile.

Amintim că, în decembrie 2023, la două zile după ce președinta Maia Sandu a anunțat că va candida pentru un nou mandat la prezidențialele din 2024, cerând Parlamentului să organizeze un referendum privind aderarea la UE în toamna anului viitor, deputata PAS Veronica Roșca a înregistrat amendamentul care prevede modificarea Codului electoral – mai exact permiterea organizării alegerilor și a referendumurilor în aceeași zi. O altă modificare propusă la Codul electoral prevede ca alegerea președintelui țării să aibă loc cu cel mult 90 de zile până la expirare mandatului, însă nu mai târziu de două luni după ce funcția devine vacantă, așa cum prevede Legea Supremă în prezent.

Pe 28 decembrie, proiectul de lege care vizează modificări la Codul electoral și Legea privind partidele politice a fost aprobat, în a doua lectură, de 58 de deputați. Ulterior, pentru aceeași sursă citată, vicepreședintele Parlamentului, deputatul PAS Mihail Popșoi, a declarat că se planifică desfășurarea unui referendum constituțional, nu consultativ.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

18 Aug. 2026, 20:41
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
18 Aug. 2026, 20:41 // Slider //  Ana Panaguța

Prețul petrolului a urcat din nou marți, 18 august, peste pragul de 90 de dolari pe baril, până la cel mai ridicat nivel de la sfârșitul lunii iulie, pe măsură ce scad speranțele că tensiunile dintre Statele Unite și Iran se vor calma rapid. În același timp, Donald Trump a transmis că nu există în prezent negocieri cu Teheranul, deși cu numai o zi înainte vorbea despre existența unui canal de comunicare cu Gardienii Revoluției, relatează antena3.ro.

Contractele futures pentru petrolul Brent, reperul internațional, au ajuns marți dimineață la aproximativ 91 de dolari pe baril, în creștere cu 0,1%. Petrolul american WTI a urcat cu 0,7%, până la 85 de dolari pe baril.

Creșterea vine după expirarea, luni, a armistițiului de 60 de zile convenit în iunie între Washington și Teheran.

Înțelegerea trebuia să ofere timp pentru negocieri privind un acord mai durabil și pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz, însă aceasta se deteriorase deja înainte să expire oficial, iar în ultimele zile tensiunile au crescut din nou.

Trump: „Nu au loc discuții cu Iranul”

Donald Trump a scris marți, pe Truth Social, că Statele Unite nu poartă negocieri cu Iranul și că nici nu sunt programate astfel de discuții.

„Nu au loc discuții sau conversații și nici nu sunt programate cu Republica Islamică Iran. Blocada navală rămâne pe deplin în vigoare. Strâmtoarea Ormuz este deschisă și funcțională. Toate minele navale au fost îndepărtate sau detonate”, a transmis președintele american.

Declarația vine însă la numai o zi după ce Trump afirmase că administrația sa a stabilit un canal de comunicare cu Gardienii Revoluției Iraniene, forța militară care răspunde direct liderului suprem al Iranului.

Gardienii Revoluției au negat că ar exista astfel de discuții indirecte cu Statele Unite.

Și Jared Kushner, emisar special al administrației, prezentase luni o imagine foarte diferită față de cea descrisă marți de Trump.

„Aș spune că discuțiile dintre guvernul SUA și diferite zone ale guvernului iranian, la toate nivelurile, sunt probabil mai intense decât au fost vreodată”, a declarat Kushner pentru Fox News, vorbind despre conversații „foarte pozitive și active”.

Strâmtoarea Ormuz rămâne în centrul tensiunilor

Trump susține că operațiunile americane pentru îndepărtarea minelor navale din Strâmtoarea Ormuz au fost finalizate și afirmă în continuare că ruta este deschisă.

Traficul naval nu a revenit însă la nivelurile obișnuite, iar Iranul contestă afirmația potrivit căreia strâmtoarea funcționează normal.

Îngrijorarea investitorilor a crescut și după ce Trump a amenințat luni că ar putea bombarda Omanul, aliat al Statelor Unite, dacă acesta ar interveni în operațiunile americane din strâmtoare. Declarația a alimentat temerile că un acord de pace între Washington și Teheran este încă departe.

Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul mondial de petrol, iar orice risc de blocare sau limitare a traficului poate împinge rapid cotațiile în sus.

Tensiunile împing în sus și costurile de împrumut

Efectele conflictului se văd și pe piețele obligațiunilor. Randamentele titlurilor de stat au crescut marți, pe fondul temerilor că un conflict prelungit între SUA și Iran ar putea menține energia scumpă și ar alimenta din nou inflația.

Într-un asemenea scenariu, băncile centrale ar putea fi obligate să păstreze dobânzile ridicate sau chiar să le majoreze.

Randamentul obligațiunilor americane pe 30 de ani a urcat marți până la 5,33%, cel mai ridicat nivel din aproape două decenii, potrivit Reuters. În Germania, randamentul obligațiunilor de stat pe zece ani a ajuns la maximul ultimilor 15 ani.

Analiștii Deutsche Bank au arătat că randamentele obligațiunilor guvernamentale pe 30 de ani au atins maxime multianuale în mai multe țări, semn că presiunile asupra finanțelor publice rămân ridicate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!