Judecătorii Curţii Supreme au admis o cerere a administraţiei Biden de a suspenda o hotărâre a unei instanţe inferioare care a blocat temporar înlăturarea gardului de către agenţii federali cât timp litigiul continuă.

Curtea de Apel din New Orleans, care a emis hotărârea interimară contestată, urmează să audieze pe 7 februarie argumentarea dacă agenţii Patrulei de Frontieră au încălcat legea statului Texas atunci când au tăiat bariera de sârmă ghimpată, scrie protv.ro.

Gardul aflat în dispută a fost instalat pe o proprietate privată de-a lungul Rio Grande de către Garda Naţională din Texas în cadrul aşa-numitei operaţiuni Lone Star, lansată de guvernatorul republican Greg Abbott în 2021 pentru descurajarea trecerilor ilegale ale graniţei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La 2 ianuarie, administraţia Biden le-a cerut judecătorilor Curţii Supreme să suspende hotărârea Curţii din New Orleans, afirmând că nu există indicii că gardul i-a descurajat pe migranţi să pătrundă în SUA. Ulterior, administraţia a argumentat că Texasul a ridicat noi bariere de-a lungul unei părţi a frontierei cu Mexic, care i-au împiedicat pe agenţii Patrulei de Frontieră să monitorizeze şi să răspundă situaţiilor de urgenţă.

Republicanii au criticat dur politica de imigraţie a lui Biden şi afluxul de intrări ilegale pe la frontiera cu Mexic, un subiect ce va deveni tot mai fierbinte odată cu apropierea alegerilor din 5 noiembrie la care actualul preşedinte democrat vrea să candideze pentru un nou mandat.

#Curtea Supremă #gard #Mexic #SUA

Sistemul de salarizare în sectorul bugetar ar putea fi reformat prin reducerea numărului valorilor de referință, includerea sporului lunar fix de 1 300 de lei în salariul de bază și introducerea unor mecanisme speciale de remunerare pentru funcțiile greu de ocupat și cele din domeniul IT. Modificările sunt prevăzute într-un proiect de lege transmis de Ministerul Finanțelor Guvernului spre aprobare, transmite IPN.

Potrivit notei de fundamentare, reforma urmărește reducerea inechităților salariale și consolidarea rolului salariului de bază. Începând cu 2027, numărul valorilor de referință va fi redus de la zece la șase, acestea urmând să fie cuprinse între 4 200 și 6 900 de lei.

Totodată, proiectul prevede extinderea grupurilor ocupaționale de la opt la zece, prin crearea unui grup separat pentru specialiștii IT și separarea domeniilor sănătății și asistenței sociale. Pentru funcțiile greu de ocupat va fi introdus un indice de competitivitate de până la 1,3, care va permite majorarea salariului de bază.

Vor fi reorganizate și sporurile. Cel de performanță va fi acordat doar angajaților evaluați cu „excelent” sau „foarte bine”, iar procentul destinat acestuia va fi redus de la 10% la 4% din fondul de salarii de bază. Proiectul mai prevede reducerea plafonului pentru premiile unice acordate cu ocazia sărbătorilor profesionale și a zilelor de sărbătoare nelucrătoare, de la 5% la 2% din fondul anual de salarizare. Totodată, suma acordată unui angajat nu va putea depăși 10 mii de lei pe an.

În administrația publică locală, anumite categorii de angajați vor putea beneficia de sporuri de până la 30% din salariul de bază, pentru consolidarea capacităților. Plata va fi posibilă în limita a 50% din veniturile proprii executate în anul precedent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Majoritatea modificărilor ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar mecanismele speciale pentru funcțiile greu de ocupat și specialiștii IT – din 2028, scrie sursa citată. Proiectul urmează să fie examinat de Guvern și, dacă va fi aprobat, transmis Parlamentului. Reforma nu presupune o majorare uniformă a salariilor tuturor bugetarilor, efectul urmând să difere în funcție de funcție și de categoria profesională.

#reformare #salarizare #sector bugetar