Serviciul Informații și Securitate (SIS) a făcut publică lista persoanelor și entităților asociate cu subiecții sancțiunilor internaționale Ilan Șor, Vladimir Plahotniuc, Veaceslav Platon, Vladimir Andronachi, Grigore Caramalac și Igor Ceaika, „ca măsură de precauție”, transmite Europa Liberă.

Potrivit SIS, acestea sunt persoanele în privința cărora „există probe și informații documentate” că ar fi asociate cu cei șase, care au fost sancționați anterior de UE, Canada, SUA, Marea Britanie și alte țări pentru destabilizarea R. Moldova sau pentru susținerea agresiunii ruse.

În listă sunt peste 500 de persoane, companii sau fundații. Printre cele cu legături cu oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc sunt fosta sa soție, Oxana Childescu, partenerul său de afaceri, Serghei Iaralov, și administratorul trustului său media, Oleg Cristal. Tot acolo se regăsesc și cei doi fini de cununie ai fostului lider democrat: Dorin Damir, judecat pentru abuz de putere și fals în acte publice, și fostul președinte al Parlamentului, Andrian Candu.

Din grupul persoanelor și entităților asociate cu businessmanul rus, Igor Ceaika, fac parte fratele fostului președinte al R. Moldova Igor Dodon, Alexandru Dodon, și fundația „Din suflet”, gestionată de soția liderului socialist, Galina Dodon.

O mare parte din cele peste 500 de nume sunt asociate cu oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „furtul miliardului”, organizatorul protestelor antiguvernamentale de la Chișinău, din 2022 și 2023.

Printre acestea sunt deputații fostul partid „Șor”, scos în afara legii: Petru Jardan, Vadim Fotescu, Denis Ulanov, Reghina Apostolova; guvernatoarea Găgăuziei, Evghenia Guțul; primara orașului Orhei, Tatiana Cociuc; candidata Partidului „Șansă” la alegerile locale din Bălți, exclusă din cursă de CEC –Arina Corșicova.

Corșicova gestionează câteva companii, care administrează posturile de televiziune „Primul în Moldova”, Accent TV și ziarul „Komsomolskaia Pravda”.

În listă mai figurează omul de afaceri cu cetățenie rusă și israeliană Igal Șved. El a fost menționat în raportul SIS în baza căruia a fost anulată înregistrarea candidaților Partidului „Șansă” la alegerile locale generale din noiembrie 2023. Șved ar fi fost implicat în finanțarea proiectelor lui Ilan Șor cu bani din Rusia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În lista persoanelor asociate cu Veaceslav Platon a fost inclus Andrei Bahcivanji, alături de care a fost judecat în dosarul escrocheriei în companiile de asigurări „Moldasig”, „Asito” și „Alliance Insurance Group”.

Cu Platon este asociat și omul de afaceri Ruslan Doboș. În 2016, acesta a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru însușirea proprietății companiei „Asito” şi spălare de bani în proporții deosebit de mari. În 2018 Curtea de Apel Chișinău i-a redus pedeapsa de la 12 la 2 ani de închisoare.

Lupta cu oligarhii

În decembrie 2023, au intrat în vigoare modificările operate de Parlament la Legea cu privire la aplicarea măsurilor restrictive internaționale, care face parte dintr-un plan național de deoligarhizare.

Una dintre cele mai importante și mai complexe măsuri aplicabile este blocarea fondurilor sau resurselor economice anumitor persoane care se află sub sancțiuni internaționale, spunea în octombrie 2023 ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru.

Ea a subliniat că impunerea sancțiunilor pentru propriii cetățeni „va avea un caracter excepțional”, pentru că R. Moldova, este „într-un proces în care trebuie să răspundă tuturor provocărilor alarmante”.

Modificările mai prevăd că persoanele asociate cu subiecții sancțiunilor nu sunt echivalate cu aceștia, „însă, pentru evitarea unor tentative de eludare a sancțiunilor internaționale”, autoritățile trebuie să întreprindă „măsuri de precauție sporită” în privința lor.

#lista #sanctiuni internationale #SIS

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.