Curs valutar
  • EUR
    19.9863
    0%
  • USD
    17.0881
    0%
  • RUB
    0.2050
    0%
  • RON
    3.8050
    0%
  • UAH
    0.3831
    0%

Toate știrile

23 august 2026

Londra avertizează asupra unei „flote fantomă” rusești pentru a eluda sancțiunile occidentale

31 Ian. 2024, 07:29
 // Categoria: În Lume // Autor:  Redacția Realitatea
31 Ian. 2024, 07:29 // În Lume //  Redacția Realitatea

În pofida cooperării dintre Londra și aliații săi în ceea ce privește sancțiunile împotriva Rusiei în urma invaziei sale în Ucraina, Moscova multiplică mijloacele de eludare a acestora, în special prin formarea unei „flote fantomă de petroliere”, potrivit unui raport parlamentar britanic publicat miercuri.

„Suntem îngrijorați de dovezile din ce în ce mai numeroase că Rusia a reușit să eludeze sancțiunile, în special prin intermediul unor state terțe și al unor flote fantomă de petroliere”, scrie Comisia pentru afaceri europene din Camera Lorzilor, care a fost responsabilă de redactarea raportului.

În această privință, „Marea Britanie și aliații săi trebuie să ia măsuri decisive”, se mai arată în raport.

Un embargo petrolier, un plafon al prețului țițeiului rusesc, inclusiv o interdicție privind furnizarea de servicii de transport maritim (comerț, transport de marfă, asigurări, armatori etc.) pentru companiile cu sediul în UE, G7 și Australia, un mecanism similar pentru produsele petroliere multe sancțiuni occidentale au fost concepute pentru a lovi în avântul financiar al Rusiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru a ocoli aceste sancțiuni, Moscova și-a redus dependența de serviciile de transport maritim occidentale prin construirea unei „flote fantomă” de petroliere și prin cumpărarea de nave vechi cărora le oferă propriile servicii de asigurare, potrivit Rystad Energy.

179 de tancuri petroliere pline ale flotei rusești din umbră au părăsit porturile rusești în noiembrie 2023”, arată institutul economic ucrainean KSE, cu sediul la Kiev, în raportul său din decembrie „Russian Oil Tracker”.

În octombrie 2023, flota fantomă a permis exportul a aproximativ 2,3 milioane de barili pe zi de țiței și 800.000 de barili pe zi de produse petroliere, potrivit KSE. În plus, raportul parlamentar subliniază că „lacunele rezultă din divergențele dintre regimurile de sancțiuni, ceea ce le slăbește eficacitatea”, solicitând ca acestea să fie „cât mai limitate posibil”.

Realitatea Live

23 Aug. 2026, 15:54
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
23 Aug. 2026, 15:54 // Slider //  Ana Panaguța

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!