Directorul CFM, Oleg Tofilat, nu a fost presat de nimeni să își dea demisia, afirmă președintele comisiei parlamentare Economie, Buget și Finanțe, Radu Marian, la emisiunea Rezoomat de la Rlive TV. Potrivit lui, problemele de la CFM sunt sistemice, iar noul director trebuie să identifice noi proiecte de transportare a mărfii care ar putea să aducă mai mulți bani, ceea ce va ajuta la plata salariilor.

„În 2020 erau restanțe de salariu de un an și jumătate. A venit o nouă conducere, dar și conjunctura economică s-a îmbunătățit un pic. Au decis să majoreze salariile la toți cu 90 la sută. Calea Ferată a Moldovei are probleme sistemice de competitivitate în sensul în care infrastructura feroviara este proastă și viteza de circulație este foarte mică. Din păcate, timp de foarte multe decenii nu s-a venit cu investiții serioase în domeniul feroviar”, a declarat Radu Marian.

„Calea ferată va deveni competitivă realmente și nu va depinde de tot felul de intemperii și cicluri economice când va fi o infrastructură puternică, la care se lucrează. Este nevoie de timp. Se lucrează. Infrastructura feroviară nu se construiește nici într-un an, doi sau trei ani. Ca să reparăm întreaga structură feroviară avem nevoie de 2 miliarde de euro”, mai spune deputatul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anterior, în spațiul public, au apărut unele zvonuri precum că angajații întreprinderii nu și-au primit salariile din toamna anului 2023, la pachet și cu alte probleme în cadrul CFM. Informațiile nu au fost confirmate și nici infirmate de conducerea instituției. Între timp, în data de 29 ianuarie curent, șeful Căilor Ferate ale Moldovei (CFM), Oleg Tofilat, și-a anunțat demisia.

#CFM #Radu Marian #salarii #Tofilat

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.