Inspectoratul General al Poliției (IGP) a primit în gestiune mai multe camere de corp, unități de transport, sisteme inteligente „PICAR” și un dispozitiv laser pentru cartografierea accidentelor rutiere grave.

Donația este finanțată de către Guvernul Japoniei, în cadrul proiectului „Răspuns multidimensional la provocările emergente de securitate umană în Republica Moldova”, implementat cu suportul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Valoarea totală a proiectului este estimat la circa un milion de dolari.

Potrivit IGP, scopul proiectului reprezintă îmbunătățirea mobilității și capacității de reacție a polițiștilor, precum și implementarea sistemului video portabil în scopul depistării și documentării încălcărilor ordinii publice de către oamenii legii.

„Donația conține 18 autovehicule de marca Ford Kuga, care urmează să fie transmise în gestiunea Inspectoratului Național de Securitate Publică, 125 de camere de corp portabile destinate polițiștilor din 10 subdivizuni teritoriale ale IGP, 3 sisteme inteligente „PICAR” care urmează a fi montate în mașinile de patrulare, un dispozitiv laser pentru cartografierea accidentelor rutiere grave”, precizează responsabilii din cadrul IGP.

„Mulțumim partenerilor noștri din cadrul Ambasadei Japoniei în Republica Moldova și Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare pentru colaborarea bilaterală continuă și suportul semnificativ oferit Poliției Naționale. Vă asigur că donația oferită va contribui substanțial la activitatea polițienească cotidiană și va spori gradul de siguranță în comunitate”, a declarat șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu.

Poliția Republicii Moldova a beneficiat de aceste livrabile în contextul Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Japoniei privind cooperarea în scopul îmbunătățirii activității și condițiilor de muncă ale angajaților Poliției, pentru depășirea provocărilor actuale de securitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#camere de corp #echipamente #Guvernul Japoniei #IGP #unitati de transport

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.