O echipă de cercetători din China a creat primul „copil AI” din lume, care are comportamentul emoțional și capacitățile unui copil uman de trei sau patru ani. Modelul de inteligență artificială, numit Tong Tong, care se traduce prin Micuța Fată, a fost creat de Institutul pentru Inteligență Artificială Generală din Beijing (BIGAI).

Deși Tong Tong are în prezent abilitățile unui copil mic, ea este într-o continuă îmbunătățire, spun oamenii de știință chinezi.

Cercetătorii BIGAI sugerează că, prin interacțiunea umană suplimentară, Tong Tong ar putea să-și dezvolte în mod continuu abilitățile, cunoștințele și valorile.

Echipa a declarat că Tong Tong este capabilă să învețe singură și poate să prezinte un nivel de implicare emoțională încă neîntâlnit la alte AI-uri. Capacitatea sa de a interpreta emoțiile umane se întinde chiar și până la capacitatea de a identifica și comunica sentimente precum fericirea, furia și tristețea și de a reacționa adecvat la stările emoționale ale altora.

Tong Tong a fost prezentată la Frontierele Tehnologiei de Inteligență Artificială Generală din Beijing, în luna trecută, scrie Metro.

𝐖𝐨𝐫𝐥𝐝’𝐬 𝐟𝐢𝐫𝐬𝐭 𝐀𝐈 𝐜𝐡𝐢𝐥𝐝

Tong Tong is a virtual AI entity that can assign herself tasks, learn autonomously, and explore her environment.

She can display behavior and abilities similar to those of a three or four-year-old child🤖… pic.twitter.com/SoZpKLegwY

— CodingNerds COG (@CodingnerdsCog) February 6, 2024

Vizitatorii au putut interacționa cu Tong Tong și să o urmărească prezentând abilități umane – inclusiv faptul că este obsedată de curățenie, îndreptând ramele unor tablouri și ștergând cu un mop laptele vărsat.

Tong Tong are și o serie de expresii faciale și gesturi și poate chiar purta o conversație.

„Tong Tong posedă o minte și se străduiește să înțeleagă simțul comun învățat de la oameni,” se arată într-un videoclip. „Ea distinge binele de rău, își exprimă atitudinile în diferite situații și are puterea de a modela viitorul.”

Potrivit directorului BIGAI, Zhu Songchun, un expert de renume mondial în domeniul AI-ului, pentru ca AI-ul să avanseze, trebuie să fie capabil să îndeplinească o gamă infinită de sarcini și să definească și sarcini noi autonom.

„Pentru a avansa către inteligența artificială generală, trebuie să creăm entități care să poată înțelege lumea reală și să dețină o gamă largă de abilități,” a spus el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#AI #Inteligență Artificială #primul copil #Tong Tong

Candidată pentru găzduirea Jocurilor Olimpice de vară în 2036, 2040 sau 2044, Germania și-a exprimat sprijinul pentru candidatura orașului Munchen, o propunere puternică susținută de populația locală, sperând să valorifice prestigiul capitalei bavareze pentru a convinge Comitetul Internațional Olimpic (CIO), scrie Agerpres.

Ca semn al implicării și sprijinului la cele mai înalte niveluri ale guvernului, președintele Frank-Walter Steinmeier a fost cel care a deschis plicul care conținea numele câștigătorului competiției interne dintre cele două candidaturi germane rămase, Munchen și Koln.

În cele din urmă, capitala Bavariei a reușit să convingă majoritatea absolută a membrilor Comitetului Olimpic German (DOSB), care au fost chemați să voteze sâmbătă.

„Germania are un candidat. Orașul Munchen ne va reprezenta în această cursă. (…) Mergem mai departe cu curaj: Germania este capabilă să organizeze Jocurile Olimpice”, a reacționat cancelarul Friedrich Merz.

Germania a găzduit Jocurile Olimpice de trei ori: ediția de iarnă a anului 1936, la Garmisch-Partenkirchen și cea de vară în același an la Berlin, ambele fiind folosite în scopuri propagandistice de Germania nazistă. În 1972, Munchen a găzduit evenimentul global, care a fost marcat în mod notabil de atacul asupra delegației israeliene din Satul Olimpic, soldat cu moartea a 11 membri ai acesteia.

După 1972, Germania a făcut șapte încercări nereușite, cu eșecuri la diferite niveluri (voturi la sesiunile CIO, respingerea candidaturii de către organismul olimpic sau obstacole în cadrul referendumului).

Candidatura Munchenului este centrată în jurul Parcului Olimpic din partea de nord a orașului, o moștenire tangibilă a Jocurilor Olimpice din 1972, adesea citată ca exemplu, precum și a centrului orașului și a zonei metropolitane înconjurătoare.

Cu zece zile înainte de decizia DOSB, Munchenul obținuse două candidaturi consecutive: pentru a găzdui finalei Ligii Campionilor din 2028 pe Allianz Arena, pentru a treia oară după 2012 și 2025, și Campionatele Mondiale de Atletism din 2031, sportul olimpic numărul unu, la Olympiastadion, demonstrându-și atractivitatea și prestigiul internațional.

La sfârșitul lunii octombrie 2025, Munchen a devenit primul oraș care a depășit obstacolul referendumului care a dus la eșecul mai multor candidaturi germane în trecutul recent (Munchen pentru Jocurile Olimpice de iarnă din 2022, Hamburg pentru Jocurile Olimpice de vară din 2024, printre altele).

Cu o prezență la vot de 42%, două treimi dintre locuitorii din Munchen (66,4%) au votat în favoarea proiectului, încurajați de succesul popular al Jocurilor Europene Multisport din 2022. Doar Koln și celelalte 16 orașe din proiectul Rin-Ruhr au obținut un sprijin similar la referendum (66%, cu o prezență medie la vot de 32%).

Munchenul și DOSB vor continua acum faza de dialog continuu cu Comitetul Internațional Olimpic (CIO), ceea ce va duce la o selecție inițială în martie 2027. Aceasta va trece apoi la o fază de dialog strategic, în timpul căreia candidaturile selectate vor fi evaluate mai atent, iar potențialele orașe gazdă vor fi vizitate de o delegație a CIO.

La sfârșitul anului 2028, CIO va desemna una sau mai multe „gazde preferate”, care vor trebui să ofere o serie de garanții. O decizie finală va fi luată apoi la mijlocul anului 2029, în cadrul unei sesiuni a CIO.

Datorită rotației continentale, se așteaptă ca Jocurile Olimpice din 2036 să revină în Asia: Turcia, India, Qatar și Coreea de Sud sunt în cursă, chiar dacă CIO a anunțat în urmă cu doi ani că există „un număr de două cifre de părți interesate de 2036 și 2040.