Curs valutar
  • EUR
    20.0265
    -0.1298%
  • USD
    17.3608
    0.0438%
  • RUB
    0.2111
    0.5211%
  • RON
    3.8210
    -0.123%
  • UAH
    0.3869
    0%

Toate știrile

12 august 2026

Infecțiile respiratorii bat în retragere, anunță ANSP. Câte cazuri au fost înregistrate săptămâna trecută

27 Feb. 2024, 14:47
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
27 Feb. 2024, 14:47 // Actualitate //  Realitatea.md

Numărul cazurilor de infecții respiratorii continuă să fie în descreștere, relevă datele statistice prezentate marți, 27 februarie curent, de Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP).

Potrivit specialiștilor, în perioada 19 – 25 februarie 2024, au fost înregistrate 9.386 de cazuri de infecții acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS), majoritatea fiind la copii (59,6%). Datele indică o descreștere cu 15,6% față de săptămâna precedentă a acesteia și o scădere de 14,7%, comparativ cu perioada similară a sezonului anterior.

„Pe parcursul săptămânii trecute, au fost înregistrate 114 cazuri de gripă sezonieră, atestându-se o descreștere de 35,6% comparativ cu săptămâna precedentă de monitorizare. În total, în perioada 02.10.2023 – 25.02.2024, (săptămânile 40/2023-08/2024) au fost înregistrate 1.491 de cazuri de gripă, 161.177 de cazuri de IACRS și 9.440 de cazuri de infecții respiratorii acute severe.

În laboratoarele ANSP, la prezența virusurilor gripale, non-gripale și SARS-CoV-2, au fost investigate, în această perioadă, 68 de probe. În rezultat, 33 dintre acestea au fost pozitive la prezența virusurilor gripale (5 – A-nesubtipat, 21 – A(H1N1)pdm09, 5 – A(H3N2), 1- A(H1N1)pmd09+ RSV, 1- tip B) și 2-SARS-CoV-2”, anunță ANSP.

Totodată, au fost înregistrate 175 de cazuri de COVID-19 (inclusiv 19 în regiunea transnistreană), fiind o descreștere cu peste 12% comparativ cu săptămâna anterioară de monitorizare. În rândul copiilor, au fost raportate 32 de cazuri, din numărul total.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru a preveni infecțiile respiratorii sezoniere, ANSP recomandă:

  • adresarea la medic la apariţia primelor simptome de boală compatibile cu gripa, IACRS, SARI și COVID-19; dacă tușiți, aveți febră și dificultăți de respirație solicitați asistența medicală;
  • izolarea bolnavilor la domiciliu, în caz de necesitate – spitalizarea;
  • evitarea contactului persoanelor cu risc sporit de îmbolnăvire (femeile gravide, persoanele imuno-compromise, bolnavii cu afecțiuni cardiovasculare, afecțiuni cronice ale aparatului respirator, diabet zaharat, obezitate) cu bolnavii de gripă, infecții respiratorii acute ,sau cu semne clinice caracteristice acestor maladii;
  • informarea personalului echipajului dacă vă îmbolnăviți în timpul unei călătorii (febră, rinoree, tuse, cefalee, dureri de gât);
  • folosirea măștilor de protecţie de către personalul medical și la domiciliu de către persoanele care asistă bolnavii;
  • spălatul pe mâini cu apă şi săpun sau cu soluţii dezinfectante pe bază de alcool, după contactul cu bolnavii sau cu obiectele contaminate de aceștia;
  • acoperirea gurii şi a nasului cu șervețele de unică folosință în timpul tusei şi a strănutului;
  • evitarea aglomerațiilor de către persoanele cu risc sporit de îmbolnăvire în timpul episodului epidemic;
  • triajul epidemiologic zilnic în unităţile preşcolare şi preuniversitare, reținerea la domiciliu de către părinţi a copiilor cu afecţiuni respiratorii acute, febrile;
  • intensificarea măsurilor de igienizare în instituțiile de învățământ;
  • igienizarea unităților de transport public, aerisirea și dereticarea, cu utilizarea produselor dezinfectante la stațiile terminus;
  • acordarea asistenţei medicale la domiciliu copiilor mici, persoanelor în etate şi bolnavilor cronici care solicită asistenţă în timpul episodului epidemic;
  • implementarea măsurilor adecvate de prevenire și control al infecțiilor, bazate pe situația epidemiologică locală, în special pentru grupele vulnerabile din instituțiile de asistență medicală, inclusiv cele de îngrijire pe termen lung;
  • promovarea bunelor practici în comunitate, inclusiv, rămânerea acasă atunci când o persoană este bolnavă, desfășurarea lucrului la distanță acolo unde este posibil și evitarea spațiilor publice aglomerate.

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Victoriabank conectează consumatorii Premier Energy la MIA Plăți Instant
Victoriabank conectează consumatorii Premier Energy la MIA Plăți Instant
12 Aug. 2026, 18:49
 // Categoria: Slider // Autor:  Vlada Ciorici
12 Aug. 2026, 18:49 // Slider //  Vlada Ciorici

Redirecționarea cerealelor ucrainene prin Republica Moldova poate genera venituri importante pentru Calea Ferată, însă riscă să aglomereze infrastructura și să majoreze costurile suportate de agricultorii moldoveni. Economistul Iurie Rija avertizează că reducerea cu 50% a tarifului de tranzit trebuie aprobată numai după evaluarea capacităților logistice și stabilirea unor condiții egale pentru exportatorii locali și cei ucraineni.

Potrivit economistului, volumul de 4,5 milioane de tone pe an vehiculat în discuțiile publice reprezintă doar o estimare a capacității potențiale a coridorului, nu o cantitate deja contractată sau garantată.

Dacă ar fi distribuit uniform, acest volum ar însemna aproximativ 375.000 de tone lunar, peste 12.000 de tone zilnic sau circa 180 de vagoane încărcate în fiecare zi, la o capacitate medie de 68 de tone pentru un vagon. În perioada recoltării, fluxurile vor fi însă concentrate, iar presiunea asupra infrastructurii ar putea fi mult mai mare decât sugerează media anuală.

Rija atrage atenția că vagoanele, locomotivele, camioanele, terminalele și capacitățile portuare ale Republicii Moldova sunt deja utilizate pentru exportul producției autohtone.

Numai în iulie 2026, Republica Moldova a exportat 150.813 tone de grâu, 72.530 de tone de orz și 84.124 de tone de rapiță. Volumul cumulat al celor trei culturi a depășit 307.000 de tone.

Din exporturile de grâu, 45.341 de tone, echivalentul a 30%, au fost transportate pe calea ferată, iar 90.466 de tone, sau 60%, pe cale navală. În cazul orzului, transportul feroviar a însumat 25.201 tone, iar cel naval – 43.613 tone. Rapița a solicitat în special infrastructura rutieră, prin care au fost transportate 49.118 tone, și ruta navală, cu alte 29.145 de tone.

Presiunea ar urma să crească în lunile următoare. În septembrie începe comercializarea intensivă a noii recolte de floarea-soarelui, iar în octombrie intră în circuit porumbul, peste cantitățile de grâu, orz și rapiță aflate deja în depozite sau în proces de export.

„Exact în lunile în care Ucraina va încerca să mărească tranzitul, Republica Moldova va avea cea mai mare nevoie de propria capacitate logistică”, constată economistul.

Problema nu se rezumă la posibilitatea ca trenurile ucrainene să intre în Republica Moldova. La Ungheni apare diferența dintre ecartamentul larg de 1.520 de milimetri și cel european de 1.435 de milimetri, fiind necesară schimbarea boghiurilor sau transbordarea mărfurilor.

Coridorul Basarabeasca–Etulia–Giurgiulești permite circulația pe ecartament larg spre complexul Giurgiulești și zona portuară Galați. Totuși, linia largă din Galați este limitată la infrastructura portuară și nu asigură acces direct spre interiorul României sau spre Constanța.

În consecință, cerealele trebuie transbordate, încărcate în vagoane pentru ecartament european ori expediate pe apă. Fiecare operațiune suplimentară presupune timp, costuri, spații de depozitare și capacități de manipulare.

Și punctele Cuciurgan–Tighina și Basarabeasca–Berezino pot prelua trenuri din Ucraina. Totuși, CFM trebuie să dispună de suficiente locomotive, echipe, linii de încrucișare, capacități de manevră și ferestre de circulație pentru ca tranzitul să nu întârzie trenurile care transportă mărfuri moldovenești.

Presiunea logistică este amplificată de scăderea nivelului Dunării. Barjele trebuie încărcate sub capacitatea nominală, astfel că pentru transportarea acelorași cantități sunt necesare mai multe nave și rotații.

În același timp, se poate prelungi perioada de așteptare la Sulina, în rade și în porturi. Marfa care nu poate fi evacuată rapid pe apă rămâne în Reni, Giurgiulești și Galați sau este redirecționată spre transportul feroviar și rutier, accentuând aglomerația pe toate cele trei rute.

Rija amintește că o situație asemănătoare s-a produs în sezonul 2022/2023, după închiderea porturilor ucrainene și formarea Coridoarelor Solidarității. Atunci au apărut cozi la frontieră, deficit de vagoane și camioane, aglomerarea silozurilor și terminalelor, creșterea tarifelor de transport și presiuni asupra prețurilor agricole din țările de tranzit.

În iulie 2023, CFM a acordat o reducere de 27% pentru tranzitul produselor agricole ucrainene spre Reni, Giurgiulești și Galați. Solicitarea actuală, care prevede o reducere de 50%, este aproape dublă și, în opinia economistului, trebuie comparată cu cheltuielile actuale ale CFM, gradul de uzură a infrastructurii și interesele exportatorilor moldoveni.

Iurie Rija precizează că o reducere de 50% nu este automat anticoncurențială. Un tarif preferențial poate fi justificat dacă este legat de volume minime garantate, trenuri complete, utilizarea constantă a infrastructurii și reducerea costului pentru fiecare tonă transportată.

Problema apare dacă exportatorii ucraineni obțin un tarif mai mic și acces prioritar, în timp ce companiile moldovenești plătesc tariful integral și suportă întârzierile provocate de fluxul suplimentar.

Economistul susține că aceeași reducere trebuie să fie disponibilă oricărui beneficiar, ucrainean sau moldovean, care îndeplinește condiții identice privind volumul, regularitatea transporturilor, formarea trenurilor și ruta utilizată.

Totodată, acordul ar trebui să conțină garanții de tipul „transportă sau plătește”. Astfel, partea ucraineană ar urma să achite pentru volumele rezervate chiar dacă nu le utilizează integral. În lipsa unei asemenea clauze, CFM riscă să reducă tariful pornind de la o capacitate ipotetică de 4,5 milioane de tone, dar să primească ulterior doar o mică parte din marfa estimată.

Economistul consideră necesară și o poziție publică a Consiliului Concurenței. Autoritatea ar trebui să examineze dacă mecanismul tarifar este transparent, justificat prin costuri și accesibil în condiții egale tuturor beneficiarilor comparabili.

De asemenea, trebuie verificat dacă tariful preferențial nu creează un avantaj selectiv care ar putea distorsiona piața. Autoritatea competentă din sectorul feroviar ar urma să analizeze, separat, regulile de acces la infrastructură și modul de repartizare a capacității.

„Este nevoie atât de o analiză concurențială, cât și de una sectorială, nu doar de o decizie politică privind tranzitul”, afirmă Rija.

Costurile logistice suplimentare se pot răsfrânge direct asupra agricultorului moldovean. Din prețul cerealelor la Constanța, Galați sau la destinația finală sunt scăzute cheltuielile pentru transport, transbordare, depozitare, staționare, navlu, finanțare și marja comerciantului.

Dacă aceste costuri cresc din cauza congestiei, prețul extern nu se majorează automat pentru a le acoperi. Diferența este transmisă înapoi pe lanț și poate determina un preț mai mic oferit fermierului la poarta gospodăriei sau la depozit.

În plus, dacă traderii pot cumpăra simultan cereale moldovenești și ucrainene, iar marfa ucraineană beneficiază de un tarif preferențial, interesul imediat pentru producția autohtonă poate scădea. Astfel, puterea de negociere a agricultorului moldovean s-ar diminua.

Iurie Rija susține că Republica Moldova trebuie să-și valorifice poziția de țară de tranzit, însă veniturile CFM nu ar trebui obținute prin blocarea exporturilor autohtone și transferarea costurilor asupra agricultorilor.

Înainte de aplicarea reducerii sunt necesare o evaluare publică a capacității fiecărui coridor, grafice distincte pentru tranzitul ucrainean și exporturile moldovenești, volume minime garantate, tarife fundamentate economic și protejarea ferestrelor logistice destinate recoltelor autohtone.

În caz contrar, avertizează economistul, Ucraina ar putea obține un coridor mai ieftin, CFM ar prelua volume suplimentare pe o infrastructură uzată, iar fermierul moldovean ar achita congestia prin transport mai scump, depozitare mai îndelungată și un preț mai mic pentru producția sa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Victoriabank conectează consumatorii Premier Energy la MIA Plăți Instant
Victoriabank conectează consumatorii Premier Energy la MIA Plăți Instant