Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

VIDEO Concursul pentru şefia PG, în pericol? Și Octavian Iachimovschi are întrebări la membrii CSP

28 Feb. 2024, 09:23
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
28 Feb. 2024, 09:23 // Actualitate //  Realitatea.md

UPDATE 10:50 Plenul Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) a anunțat că va publica notele primite de toți candidații care aspiră la funcția de Procuror General. Totuși, cererile depuse de Ion Munteanu, Igor Demciucin și Octavian Iachimovschi, au fost acceptate parțial, întrucât pe site-ul CSP va fi publicat tabelul punctajului total per fișă a candidaților, însă nu și per fiecare criteriu, cum a solicitat un pretendent la șefia PG.

S-a anunțat o pauză ulterior.

UPDATE 09:56 Două solicitări depuse de Igor Demciciun, aspirant la șefia Procuraturii Generale, au fost respinse ca neîntemeiate de plenul Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Precizăm că Demciucin a solicitat excluderea fișelor de evaluare completate de ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru și președintele CSP, Dumitru Obadă.

Știrea inițială

După cererile depuse anterior de Ion Munteanu și Igor Demciucin, pretendenți la șefia Procuraturii Generale, și Octavian Iachimovschi a depus o cerere în dimineața zilei de miercuri, 28 februarie curent, la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Procurorul solicită același lucru: să-i fie eliberate fișele de evaluare și să fie publicate notele acordate de toți membrii Consiliului.

„(…) Sunt convins că cererea mea este în concordanță și cu dorința multor membri ai CSP de a asigura societății că acest concurs a fost unul transparent. (…)”, a precizat Iachimovschi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că joi seara, 22 februarie curent, Octavian Iachimovschi a fost propus de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) pentru a trece Comisia Vetting. în procesul de selectare a candidatului pentru funcția de Procuror General al Republicii Moldova.

Între timp, procurorul general interimar, Ion Munteanu, a depus la CSP două cereri, una prin care a cerut eliberarea copiilor fișelor de evaluare a candidaților, completate de membrii CSP, iar a doua – publicarea lor pe site-ul CSP. Procurorul general interimar a menționat că nu are niciun dubiu referitor la „corectitudinea acordării punctajului”.

Și Igor Demciucin, pretendent la șefia Procuraturii Generale, pune la îndoială rezultatele concursului public desfășurat. Acesta a depus trei cereri în dimineața zilei de luni, 26 februarie curent, la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Demciucin solicită plenului CSP să exludă fișele de evaluare a candidaților la funcția de Procuror General, completate de ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru și președintele CSP, Dumitru Obadă, dar și transmiterea către Comisia de evaluare a procurorilor (Comisia Vetting) informațiile cu privire la candidatul Igor Demciucin, în vederea evaluării externe a integrității etice și financiare, de rând cu informațiile cu privire la candidatul Octavian Iachimovschi.

ULTIMA ORĂ! Octavian Iachimovschi, candidat la funcția de procuror general, propus de CSP pentru a trece vettingul

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.