UPDATE 10:50 Plenul Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) a anunțat că va publica notele primite de toți candidații care aspiră la funcția de Procuror General. Totuși, cererile depuse de Ion Munteanu, Igor Demciucin și Octavian Iachimovschi, au fost acceptate parțial, întrucât pe site-ul CSP va fi publicat tabelul punctajului total per fișă a candidaților, însă nu și per fiecare criteriu, cum a solicitat un pretendent la șefia PG.

S-a anunțat o pauză ulterior.

UPDATE 09:56 Două solicitări depuse de Igor Demciciun, aspirant la șefia Procuraturii Generale, au fost respinse ca neîntemeiate de plenul Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Precizăm că Demciucin a solicitat excluderea fișelor de evaluare completate de ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru și președintele CSP, Dumitru Obadă.

Știrea inițială

După cererile depuse anterior de Ion Munteanu și Igor Demciucin, pretendenți la șefia Procuraturii Generale, și Octavian Iachimovschi a depus o cerere în dimineața zilei de miercuri, 28 februarie curent, la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Procurorul solicită același lucru: să-i fie eliberate fișele de evaluare și să fie publicate notele acordate de toți membrii Consiliului.

„(…) Sunt convins că cererea mea este în concordanță și cu dorința multor membri ai CSP de a asigura societății că acest concurs a fost unul transparent. (…)”, a precizat Iachimovschi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că joi seara, 22 februarie curent, Octavian Iachimovschi a fost propus de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) pentru a trece Comisia Vetting. în procesul de selectare a candidatului pentru funcția de Procuror General al Republicii Moldova.

Între timp, procurorul general interimar, Ion Munteanu, a depus la CSP două cereri, una prin care a cerut eliberarea copiilor fișelor de evaluare a candidaților, completate de membrii CSP, iar a doua – publicarea lor pe site-ul CSP. Procurorul general interimar a menționat că nu are niciun dubiu referitor la „corectitudinea acordării punctajului”.

Și Igor Demciucin, pretendent la șefia Procuraturii Generale, pune la îndoială rezultatele concursului public desfășurat. Acesta a depus trei cereri în dimineața zilei de luni, 26 februarie curent, la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Demciucin solicită plenului CSP să exludă fișele de evaluare a candidaților la funcția de Procuror General, completate de ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru și președintele CSP, Dumitru Obadă, dar și transmiterea către Comisia de evaluare a procurorilor (Comisia Vetting) informațiile cu privire la candidatul Igor Demciucin, în vederea evaluării externe a integrității etice și financiare, de rând cu informațiile cu privire la candidatul Octavian Iachimovschi.

ULTIMA ORĂ! Octavian Iachimovschi, candidat la funcția de procuror general, propus de CSP pentru a trece vettingul

#cereri #concurs public #CSP

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.