Bunuri și bani de în valoare de 167.862.981 lei, au fost confiscate, prin sentințele de coindamnare obținute, potrivit raportului pentru anul 2023 al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

Conform raportului, sumele de bani virate în contul statului prin sentințele din 2023 au vizat în principal infracțiuni de contrabandă, trafic de droguri și trafic de persoane, fiind dispuse soluții de confiscare în 75 de cauze penale.

„Recuperarea prejudiciului cauzat prin infracțiune și indisponibilizarea bunurilor infracționale a fost un obiectiv asumat de PCCOCS la începutul anului 2023. Drept rezultat, se atestă o creștere esențială a sumei supuse confiscării față de anii precedenți: în 2021-10.925.120 lei, iar în 2022-5.621.252 lei.

În curs de investigare de către procurorii PCCOCS și examinare în instanțele de judecată ale altor dosare trimise de către aceștia, rămân aplicate sechestre pe bunuri în valoare de circa 650.000.000 lei. În eventualitatea pronunțării unei hotărâri judecătorești pe cazurile investigate, acestea urmează a fi confiscate în folosul statului.

Per total, procurorii PCCOCS au reprezentat învinuirea de stat în privința a 344 de persoane în vizavi de care au fost adoptate 228 sentințe, cu o rată de condamnare sau de încetare pe motive de nereabilitare de peste 92%”, se arată în comunicatul PCCOCS.

Procurorii PCCOCS precizează că pentru anul 2024 își propun să depună eforturi concertate pentru combaterea criminalității organizate, inclusiv a celei care implică folosirea tehnologiilor informaționale și a cripto-valutei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bunuri #PCCOCS #procurori #sechestre

Președintele rus Vladimir Putin îl primește sâmbătă, la Kremlin, pe liderul belarus Aleksandr Lukașenko, într-o întâlnire dedicată unor subiecte de securitate considerate deosebit de importante. Vizita are loc într-un moment în care Belarusul își intensifică exercițiile și verificările privind capacitatea de luptă a armatei.

Lukașenko a declarat înainte de plecarea spre Rusia că vizita sa are ca obiectiv discutarea unor chestiuni de importanță majoră, care nu pot fi soluționate la nivelul unor delegații mai mici. Întâlnirea are loc după ce liderul de la Minsk a ordonat o inspecție generală a capacității de luptă a forțelor armate belaruse. Potrivit informațiilor relatate de presa internațională, una dintre brigăzi urmează să părăsească baza permanentă și să primească noi misiuni.

În același timp, la Kiev cresc îngrijorările privind eventuale noi mobilizări în Rusia. Serviciile secrete ucrainene susțin că Moscova ar intenționa să recruteze 300.000 de militari în acest an și încă 300.000 în 2027, pe fondul pierderilor de pe frontul din Ucraina și al scăderii numărului de voluntari. Potrivit estimărilor Kievului, un eventual anunț privind mobilizarea ar putea fi făcut după alegerile din septembrie.

Belarus își consolidează capacitățile militare

În august, Belarusul a anunțat și formarea unei noi brigăzi de asalt aerian în apropierea frontierei cu Ucraina, în regiunea Gomel. Evoluțiile militare de la Minsk au alimentat speculațiile privind posibilitatea implicării mai directe a Belarusului în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Anterior, The Wall Street Journal, citând surse familiarizate cu situația, a relatat că Vladimir Putin i-ar fi cerut lui Lukașenko să deschidă un nou front împotriva Ucrainei. Potrivit publicației, Rusia ar fi dorit inclusiv să folosească teritoriul Belarusului pentru operațiuni împotriva statelor NATO din vecinătate, inclusiv pentru lansarea unor drone.

Aceste informații nu înseamnă însă că un atac asupra NATO este iminent. Ele reflectă temeri și evaluări privind posibile scenarii militare, într-un context regional tot mai tensionat.

Președintele francez Emmanuel Macron l-ar fi avertizat pe Lukașenko, într-o convorbire telefonică, să nu implice Belarusul în război. La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a atras atenția asupra dezvoltării infrastructurii militare belaruse de-a lungul frontierei cu Ucraina, despre care spune că ar putea fi utilizată într-o eventuală agresiune.