Majoritatea suedezilor consideră că ţara lor a făcut „prea multe sacrificii” pentru a deveni membră a NATO, admiţând în acelaşi timp că securitatea Suediei va fi întărită prin aderarea la Alianţa Nord-Atlantică, conform unui sondaj publicat vineri, 1 martie curent.
Suedia urmează să devină cel de-al 32-lea membru al Alianţei Nord-Atlantice, punând capăt unei perioade de 200 de ani de nealiniere militară.
Conform unui sondaj realizat de institutul Indikator pentru postul de radio suedez SR, 55% dintre suedezi cred că ţara lor „a făcut prea multe sacrificii pentru a adera la NATO”, în timp ce 77% dintre respondenţi consideră că „securitatea Suediei este întărită” prin această aderare.
Sondajul de opinie a fost realizat în perioada 4-26 februarie, pe un eşantion de 2.413 de persoane.
Oamenii cred, totuși, că securitatea Suediei va fi consolidată prin apartenenţa ţării la NATO
„Există un consens foarte puternic asupra faptului că securitatea Suediei va fi consolidată prin apartenenţa ţării la NATO, dar şi că drumul (pentru a realiza acest lucru) a fost spinos. Guvernul suedez a făcut concesii”, renunţând la unele dintre principiile sale”, a declarat Per Oleskog Tryggvason, responsabil de sondaje la Indikator.
Stockholmul, dornic să se alăture Alianţei Nord-Atlantice după invazia rusă din Ucraina în urmă cu doi ani, a renunţat la politica sa de neutralitate adoptată de la încheierea războaielor napoleoniene în secolul al XIX-lea, apoi de nealiniere militară de la sfârşitul Războiului Rece.
Deşi contribuie la forţele internaţionale de menţinere a păcii, Suedia nu a mai trecut prin război de la conflictul cu Norvegia din 1814. Procesul de aderare a ţării a fost marcat mai ales de negocieri cu Turcia, care a acuzat Suedia de clemenţă faţă de activiştii kurzi care s-au refugiat pe teritoriul său, dintre care unii erau consideraţi terorişti de către Ankara.
Pentru a răspunde cererilor Turciei, Stockholmul şi-a reformat Constituţia şi a adoptat o nouă lege împotriva terorismului.
