Duminică, la 3 martie 2024, se împlinesc 2 de ani de când Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE.

Pe această dată președinta Maia Sandu a semnat cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Șefa statului a venit cu un mesaj în care afirmă că, în acești doi ani, Republica Moldova a făcut mulți pași hotărâți pe calea europeană.

La fel, menționează că aceste eforturi au fost răsplătite cu decizia pozitivă de inițiere a negocierilor de aderare, venită din partea statelor membre UE.

„Aderarea la UE înseamnă condiții mai bune în școli și grădinițe, drumuri modernizate, poduri noi, spitale dotate cu echipamente moderne și, cel mai important, înseamnă pace și securitate. Avem mult de lucru, dar împreună putem realiza toate obiectivele propuse. Împreună avem puterea de a depăși orice obstacol și de a construi un viitor mai bun pentru Republica Moldova în marea familie europeană”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că, ulterior, la 17 iunie 2022, Comisia Europeană și-a emis avizul cu privire la cererea de aderare la UE și, la 23 iunie 2022, Consiliul European a acordat Republicii Moldova statutul de țară-candidată. Deja la 14 decembrie 2023, Consiliul European a decis deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova.

Istoria parcursului european al Republicii Moldova

De mai bine de 30 de ani, Republica Moldova își urmează parcursul european. După declararea independenței, țara s-a apropiat de UE și a început să își consolideze relațiile cu statele membre ale comunității. Perioada a fost marcată atât de clipe de bucurie, cât și momente sumbre, care ne-au făcut să reevaluăm realitățile în care trăim, să cerem schimbări, să oferim aprecieri și să spunem franc ce ne dorim, cum și unde ne vedem viitorul. Totul a început de la Acordul pentru Parteneriat și Cooperare, semnat în 1994, a urmat Planul de acțiuni Moldova – Uniunea Europeană (2005), apoi Parteneriatul de mobilitate și combaterea migrației ilegale (2008).

În 2009, țara noastră a fost marcată de proteste, iar cetățenii au declarat că vor să trăiască altfel. Din 2014, moldovenii se bucură de călătorii fără vize în Uniunea Europeană, tot atunci fiind semnat și acordul de asociere cu UE, iar în 2022 războiul din Ucraina ne-a împins în brațele Uniunii, pe 17 iunie Republica Moldova devenind stat candidat pentru aderare, ca în decembrie 2023 să fie luată o nouă decizie istorică – deschiderea negocierilor de aderare.

Chişinăul şi-a propus ca integrarea europeană a Moldovei să se producă până în 2030.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare UE #cerere de aderare #Maia Sandu #Republica Moldova

Premierul Vasile Tofan susține că Republica Moldova are nevoie de reguli clare pentru situații excepționale, mai ales în condițiile în care se află în apropierea unui stat afectat de război de aproape cinci ani. Declarația vine în contextul proiectului de lege privind starea de asediu și starea de război, care prevede inclusiv posibilitatea obligării cetățenilor aflați peste hotare, supuși mobilizării, să revină în țară dacă primesc un ordin de chemare. Șeful Executivului consideră necesară adoptarea documentului, criticat de opoziție, și afirmă că Republica Moldova trebuie să fie „pregătită pentru toate situațiile”.

„Fiecare țară din lume care se respectă și care e serioasă în ce ține de riscuri, nemaivorbind de o țară care se află într-o zonă unde vecinii sunt în război deschis deja de aproape cinci ani, trebuie să aibă un cadru legal pentru situații excepționale. Exact asta am făcut”, a declarat premierul joi, 5 noiembrie.

Vasile Tofan a explicat că proiectul urmează să fie examinat de Guvern, avizat de ministere, apoi transmis Parlamentului, unde va fi dezbătut în comisii și în plen. Șeful Executivului a încurajat opoziția să participe la discuții și să vină cu argumente.

„Eu cred că este și semnul unei democrații: va fi dezbătut în plenul Parlamentului și încurajez toată lumea să vină cu argumentele pe care le au. (…) Este un proiect foarte important, pentru că nu trebuie să ne ascundem după deget și să pretindem că lângă Moldova nu are loc un război. Și atunci noi trebuie să fim pregătiți pentru toate situațiile, inclusiv situații excepționale, ca să nu improvizăm în timp de criză”, a afirmat Tofan.

Menționăm că, proiectul elaborat de Ministerul Apărării stabilește noi reguli pentru instituirea stării de asediu și a stării de război, inclusiv în cazul unor amenințări hibride grave la adresa securității naționale. Documentul urmează să înlocuiască Legea nr. 212/2004 și să reglementeze atribuțiile autorităților, măsurile speciale care pot fi aplicate, precum și drepturile și obligațiile persoanelor fizice și juridice. Inițiativa a fost însă criticată de opoziție, care a cerut retragerea proiectului.

Ce prevede documentul

Una dintre modificări vizează procedura de instituire a stării de război. Dacă legislația actuală îi permite președintelui să declare acest regim și să informeze ulterior Parlamentul, proiectul prevede că decizia va fi luată prin decret prezidențial, contrasemnat de prim-ministru. Șeful statului va trebui să informeze și să convoace Parlamentul, precum și să notifice Consiliul de Securitate al ONU. Starea de asediu va putea fi instituită prin hotărârea Parlamentului.

Starea de asediu ar putea fi declarată în cazul iminenței unei agresiuni armate sau al unor amenințări grave cu o componentă militară clară, dacă mecanismele obișnuite de gestionare a crizelor nu mai sunt suficiente. Aceasta ar avea un caracter temporar, cu reguli privind durata, prelungirea și încetarea. Starea de război ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate împotriva Republicii Moldova, al declarării războiului sau al notificării prealabile privind desfășurarea unor operațiuni militare.

Inițiativa extinde și domeniile în care autoritățile ar putea aplica măsuri speciale. Acestea ar putea viza infrastructura critică, serviciile esențiale, sistemul financiar și economic, comunicațiile și securitatea cibernetică, circulația persoanelor și a bunurilor, dar și accesul populației la produse și servicii de strictă necesitate. Proiectul include și prevederi privind apărarea teritorială și rezistența națională.

Documentul stabilește și un nou mecanism de coordonare a instituțiilor, prin delimitarea atribuțiilor Consiliului Național de Securitate, Comandamentului Suprem al Forțelor Armate și Statului Major al Apărării.

O prevedere care a stârnit critici se referă la cetățenii aflați peste hotare, dar care au obligații de mobilizare. Potrivit proiectului, aceștia ar putea fi obligați să revină în Republica Moldova dacă primesc un ordin de chemare.

De asemenea, în cazul instituirii regimurilor excepționale, autoritățile ar putea impune și restricții de circulație, dispune evacuarea populației din zonele de risc sau rechiziționa bunuri private, cu achitarea despăgubirilor prevăzute de lege. Totodată, organizarea alegerilor și a referendumurilor ar putea fi suspendată pe durata stării de asediu sau de război.