Putin ar putea saluta solicitarea Transnistriei de a se alipi la Rusia, pe 29 februarie, dar nu neapărat va accepta asemenea doleanță a Tiraspolului, se arată într-o analiză a Institutului american pentru Studiul Războiului (ISW). Conform analiștilor, așa-numiții deputați din stânga Nistrului ar putea cere aderarea la Federația Rusă pe 28 februarie, când au programată o reuniune.

Pretextul unui astfel de apel al separatiștilor ar fi „necesitatea de a proteja rușii” din regiune de amenințările Moldovei și/sau cele ale NATO. Pe 29 februarie, liderul de la Kremlin urmează să susțină declarații în fața Adunării Federale, în cadrul unui eveniment desfășurat anual.

„Președintele rus Vladimir Putin ar putea, în cel mai periculos curs de acțiune, să declare anexarea Transnistriei de către Rusia în timpul discursului său planificat la Adunarea Federală Rusă pentru 29 februarie, deși acest lucru pare puțin probabil. Putin ar putea saluta orice acțiune întreprinsă de Congresul Deputaților din Transnistria și va oferi observații asupra situației. ISW oferă această evaluare ca un avertisment pentru un eveniment cu impact mare și probabilitate nedeterminată. Oficialii guvernului moldovenesc afirmă că este puțin probabil ca situația din Moldova să se înrăutățească”, se arată în analiză.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Experții ISW amintesc despre referendumul din 2006, când transnistrenii au cerut să adere la Rusia. În analiză se mai arată că Moscova folosește Transnistria drept instrument pentru a crea impedimente în procesul de aderare a Moldovei la UE.

„Kremlinul ar putea, de asemenea, să încerce să folosească Transnistria ca să poată executa operațiuni hibride de război împotriva Moldovei, Ucrainei și NATO. Ar putea, în cele din urmă, să urmărească destabilizarea Moldovei, folosind Transnistria pentru a crea o criză pe flancul de sud-est al NATO. Aceste obiective sunt compatibile reciproc”, consideră analiștii.

Institutul american se mai referă și la vizita lui Șor la Moscova, menționând că discuțiile au vizat apropierea de Rusia, iar declarațiile filmate au fost „de coregrafie”. De asemenea, experții militari au analizat și declarațiile lui Krasnoselski pentru presa rusă și cea din regiunea separatistă, în care vorbea despre eventualele pericole din partea Moldovei și acuza administrația constituțională de blocaje economice și relata despre pretinse riscuri militare.

„Kremlinul va interveni în Moldova sub pretextul protejării cetățenilor ruși și a „compatrioților din străinătate” în Transnistria, dacă va percepe că o astfel de intervenție este cea mai bună modalitate de a preveni aderarea ulterioară a Republicii Moldova la UE sau de a atinge alte obiective”, se arată în evaluarea experților.

Conform prognozelor organizației din SUA, în stânga Nistrului nu este exclusă organizarea unui nou referendum sau implementarea măsurilor cu privire la pretinsul scrutin organizat în 2006.

„ISW nu a observat indicii clare cu privire la pregătirile militare ruse de a interveni în Transnistria sau în Moldova în general, deși probabil că nu ar observa pregătiri ascunse. Intervenția militară rusă ar fi o provocare pentru Moscova, deoarece Moldova (și Transnistria) este fără ieșire la mare și accesibilă doar pe teritoriul României sau al Ucrainei. Forțele ruse aflate în prezent în Transnistria nu sunt capabile să reprezinte o amenințare militară semnificativă pentru Ucraina fără întăriri. Ele ar putea reprezenta o amenințare mult mai substanțială la adresa stabilității Moldovei, totuși, deși, din nou, ISW nu a observat niciun indicator că s-ar fi pregătit să facă acest lucru.

Cea mai probabilă cale de acțiune, așadar, este ca discursul Congresului Deputaților din Transnistria și al lui Putin să marcheze o inflexiune în pregătirile rusești pentru un război hibrid împotriva Moldovei, posibil menit să pună condițiile unei crize politice iminente.

Cea mai periculoasă cale de acțiune pare în acest moment a fi o cerere de anexare a Transnistriei, urmată de acțiunea Rusiei de anexare a teritoriului. Acest curs de acțiune pare puțin probabil în acest moment”, conchid experții.

Opozant de la Tiraspol: Transnistria ar putea cere pe 28 februarie aderare la Rusia. Reacția Guvernului de la Chișinău

#aderare #analiza #ISW #Rusia #Transnistria

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.