Putin ar putea saluta solicitarea Transnistriei de a se alipi la Rusia, pe 29 februarie, dar nu neapărat va accepta asemenea doleanță a Tiraspolului, se arată într-o analiză a Institutului american pentru Studiul Războiului (ISW). Conform analiștilor, așa-numiții deputați din stânga Nistrului ar putea cere aderarea la Federația Rusă pe 28 februarie, când au programată o reuniune.

Pretextul unui astfel de apel al separatiștilor ar fi „necesitatea de a proteja rușii” din regiune de amenințările Moldovei și/sau cele ale NATO. Pe 29 februarie, liderul de la Kremlin urmează să susțină declarații în fața Adunării Federale, în cadrul unui eveniment desfășurat anual.

„Președintele rus Vladimir Putin ar putea, în cel mai periculos curs de acțiune, să declare anexarea Transnistriei de către Rusia în timpul discursului său planificat la Adunarea Federală Rusă pentru 29 februarie, deși acest lucru pare puțin probabil. Putin ar putea saluta orice acțiune întreprinsă de Congresul Deputaților din Transnistria și va oferi observații asupra situației. ISW oferă această evaluare ca un avertisment pentru un eveniment cu impact mare și probabilitate nedeterminată. Oficialii guvernului moldovenesc afirmă că este puțin probabil ca situația din Moldova să se înrăutățească”, se arată în analiză.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Experții ISW amintesc despre referendumul din 2006, când transnistrenii au cerut să adere la Rusia. În analiză se mai arată că Moscova folosește Transnistria drept instrument pentru a crea impedimente în procesul de aderare a Moldovei la UE.

„Kremlinul ar putea, de asemenea, să încerce să folosească Transnistria ca să poată executa operațiuni hibride de război împotriva Moldovei, Ucrainei și NATO. Ar putea, în cele din urmă, să urmărească destabilizarea Moldovei, folosind Transnistria pentru a crea o criză pe flancul de sud-est al NATO. Aceste obiective sunt compatibile reciproc”, consideră analiștii.

Institutul american se mai referă și la vizita lui Șor la Moscova, menționând că discuțiile au vizat apropierea de Rusia, iar declarațiile filmate au fost „de coregrafie”. De asemenea, experții militari au analizat și declarațiile lui Krasnoselski pentru presa rusă și cea din regiunea separatistă, în care vorbea despre eventualele pericole din partea Moldovei și acuza administrația constituțională de blocaje economice și relata despre pretinse riscuri militare.

„Kremlinul va interveni în Moldova sub pretextul protejării cetățenilor ruși și a „compatrioților din străinătate” în Transnistria, dacă va percepe că o astfel de intervenție este cea mai bună modalitate de a preveni aderarea ulterioară a Republicii Moldova la UE sau de a atinge alte obiective”, se arată în evaluarea experților.

Conform prognozelor organizației din SUA, în stânga Nistrului nu este exclusă organizarea unui nou referendum sau implementarea măsurilor cu privire la pretinsul scrutin organizat în 2006.

„ISW nu a observat indicii clare cu privire la pregătirile militare ruse de a interveni în Transnistria sau în Moldova în general, deși probabil că nu ar observa pregătiri ascunse. Intervenția militară rusă ar fi o provocare pentru Moscova, deoarece Moldova (și Transnistria) este fără ieșire la mare și accesibilă doar pe teritoriul României sau al Ucrainei. Forțele ruse aflate în prezent în Transnistria nu sunt capabile să reprezinte o amenințare militară semnificativă pentru Ucraina fără întăriri. Ele ar putea reprezenta o amenințare mult mai substanțială la adresa stabilității Moldovei, totuși, deși, din nou, ISW nu a observat niciun indicator că s-ar fi pregătit să facă acest lucru.

Cea mai probabilă cale de acțiune, așadar, este ca discursul Congresului Deputaților din Transnistria și al lui Putin să marcheze o inflexiune în pregătirile rusești pentru un război hibrid împotriva Moldovei, posibil menit să pună condițiile unei crize politice iminente.

Cea mai periculoasă cale de acțiune pare în acest moment a fi o cerere de anexare a Transnistriei, urmată de acțiunea Rusiei de anexare a teritoriului. Acest curs de acțiune pare puțin probabil în acest moment”, conchid experții.

Opozant de la Tiraspol: Transnistria ar putea cere pe 28 februarie aderare la Rusia. Reacția Guvernului de la Chișinău

#aderare #analiza #ISW #Rusia #Transnistria

Atacurile rusești asupra infrastructurii de transport și export a Ucrainei amenință inclusiv rutele comerciale care traversează frontiera cu Republica Moldova. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat marți, 20 octombrie, în Parlamentul European, că distrugerea infrastructurii logistice provoacă economiei ucrainene pierderi estimate la 60 de milioane de euro pe zi, în timp ce coridoarele alternative de export devin tot mai vulnerabile, transmite BANI.MD.

Potrivit oficialului european, Rusia nu mai vizează doar porturile ucrainene de la Marea Neagră, ci și infrastructura care permite transportarea mărfurilor pe cale terestră, inclusiv prin punctele de trecere a frontierei cu Republica Moldova, România și Polonia.

Aceste rute au devenit esențiale pentru exporturile ucrainene după declanșarea invaziei rusești, în condițiile în care atacurile asupra infrastructurii portuare au obligat Kievul să caute alternative pentru transportul cerealelor și al altor produse către piețele internaționale.

Kallas a atras atenția că pierderile economice provocate de atacurile asupra infrastructurii de export ajung la aproximativ 60 de milioane de euro zilnic. Estimarea ilustrează amploarea presiunii exercitate asupra economiei ucrainene, pentru care veniturile din exporturi reprezintă o sursă importantă de valută.

În același timp, șefa diplomației europene a subliniat că exporturile de cereale prin coridoarele de solidaritate ale Uniunii Europene au crescut cu aproape două milioane de tone începând din luna iulie. Totuși, intensificarea atacurilor amenință funcționarea acestor trasee și poate provoca noi întârzieri și costuri suplimentare pentru transportatori.

Situația are implicații directe pentru Republica Moldova, care se află la intersecția unor coridoare logistice dintre Ucraina, România și Uniunea Europeană. Infrastructura feroviară și rutieră moldovenească poate fi utilizată pentru transportul cerealelor ucrainene către porturile românești, inclusiv Constanța, dar și către alte piețe europene.

În ultimele luni, autoritățile de la Chișinău și Kiev au discutat posibilitatea extinderii transporturilor feroviare de cereale prin Republica Moldova. Negocierile au vizat inclusiv tarifele de tranzit și volumele de marfă care ar putea fi transportate prin rețeaua Căii Ferate din Moldova.

Avertismentul european apare într-un moment în care piața mondială a cerealelor se confruntă cu noi presiuni. Kallas a declarat că prețurile internaționale au atins cel mai ridicat nivel din februarie 2023, pe fondul dificultăților de export și al riscurilor pentru securitatea alimentară.