Taylor Swift şi Billie Eilish au câştigat, duminică, principalele premii ale celei de-a 63-a ediţii a galei Grammy, iar Beyonce a obţinut premii la patru categorii, devenind cea mai premiată femeie din istoria Grammy.

Vedeta este acum cea mai premiată femeie din istoria premiilor Grammy, depășind-o pe cântăreața de bluegrass Alison Krauss, scrie BBC.

Cele patru premii Grammy obţinute duminică de Beyonce i-au propulsat palmaresul general la 28 de premii Grammy, doborând recordul feminin deţinut anterior de Alison Krauss. Beyonce a primit premiile Grammy la categoriile interpretare R&B („Black Parade”), pentru cel mai bun videoclip („Brown Skin Girl”) şi pentru colaborarea cu Megan Thee Stallion la piesa „Savage”, recompensată la categoriile cea mai bună piesă rap şi cea mai bună interpretare rap.

Albumul surpriză „Folklore”, înregistrat de Taylor Swift în perioada de lockdown, a primit premiul pentru cel mai bun album al anului. Prin victoria de duminică, Taylor Swift, 31 de ani, devine prima femeie care a câştigat de trei ori premiul Grammy pentru cel mai bun album, egalând performanţele unor giganţi ai muzicii precum Stevie Wonder, Frank Sinatra sau Paul Simon.

Solista britanică Dua Lipa a câştigat premiul la categoria cel mai bun album pop cu LP-ul dansant „Future Nostalgia”.

Compozitorii piesei „I Can’t Breathe”, interpretată de solista R&B H.E.R au câştigat premiul Grammy pentru piesa anului. Această melodie a fost compusă ca reacţie la protestele Black Lives Matter care au cuprins Statele Unite vara trecută.

Solista hip-hop Megan Thee Stallion, 26 de ani, a primit premiul Grammy pentru cea mai bun nouă artistă şi a câştigat încă două premii (cea mai bună piesă rap şi cea mai bună interpretare rap) pentru single-ul „Savage”, în care cântă alături de Beyonce.

Prezentată de Trevor Noah, ceremonia Grammy din acest an s-a desfăşurat într-un format hibrid, ce a îmbinat reprezentaţiile live cu cele preînregistrate ale unor interpreţi precum Lipa, Taylor Swift, Post Malone, Cardi B, DaBaby, Black Pumas sau Mickey Guyton.

Ceremonia s-a desfăşurat atât în interior cât şi în aer liber, la Los Angeles, fără a beneficia însă de scena elaborată şi de efectele speciale ale galelor din anii anteriori.

Surpriza galei a fost faptul că trupa de K-Pop BTS a pierdut la categoria de interpretare pop pentru duo/formaţie în faţa duetului format din Lady Gaga şi Ariana Grande (cu piesa „Rain on Me”). Ca o consolare pentru băieţii de la BTS, gala Grammy din acest an s-a încheiat cu interpretarea piesei lor în limba engleză „Dynamite”, direct din Coreea de Sud.

Câştigătorii la principalele categorii:
– Albumul anului: „Folklore” – Taylor Swift
– Înregistrarea anului: „Everything I Wanted” – Billie Eilish
– Piesa anului: „I Can’t Breathe” – compusă de Dernst Emile II, H.E.R. & Tiara Thomas, interpretare H.E.R.
– Cel mai bun nou artist: Megan Thee Stallion
– Cea mai bună interpretare pop duo/grup: „Rain On Me” – Lady Gaga şi Ariana Grande
– Cel mai bun album pop: „Future Nostalgia” – Dua Lipa
– Cea mai bună interpretare rock: „Shameika” – Fiona Apple
– Cea mai bună interpretare rap: „Savage” – Megan Thee Stallion featuring Beyoncé
– Cel mai bun albumm rock: „The New Abnormal” – The Strokes
– Cel mai bun album country: „Wildcard” – Miranda Lambert
– Cel mai bun album contemporan de muzică creştină: „Jesus is King” – Kanye West
– Cel mai bun videoclip: „Brown Skin Girl” – Beyonce, Blue Ivy, WizKid

#Beyoncé #Grammy 2021 #Taylor Swift

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.