Partidul cancelarului german Angel Merkel, CDU, a obținut rezultate slabe în cadrul a două sondaje regionale cheie, văzute ca principalele indicatoare a ceea ce s-ar putea întâmpla la alegerile generale din Germania, care vor avea loc în septembrie.

Conform rezultatelor preliminare, Uniunea Creștin-Democratică din Germania (CDU) ar fi câștigat aproximativ un sfert din voturi Baden-Württemberg și Renania-Palatinat.

Cele două state occidentale au fost cândva regiuni puternic dominate de gândirea conservatoare.

Merkel urmează să demisioneze în septembrie după o perioadă de 16 ani de mandat în funcția de cancelar al Germaniei.

Scăderea rezultatelor obținute de partidul CDU, este o consecință a furiei crescânde din Germania din cauza ritmului lent de lansare a procesului de vaccinare împotriva coronavirusului și a scandalului cu privire la achiziția de măști.

Amintim că mai mulți parlamentari conservatori au demisionat pe fondul mai multor acuzații ce le-au fost aduse în legătură cu comisioanele uriașe pe care le-ar fi luat pentru aranjarea unor acorduri guvernamentale pentru a cumpăra măști de protecție.

sursa: Infratest dimap/ARD

În Baden-Württemberg, se anticipează că Partidul Verde va rămâne la putere cu aproximativ 33% din voturi, CDU obținând 24%, mai puțin decât a obținut la sondajul anterior din 2016.

În Renania-Palatinat stat vecin, se prevede că social-democrații de centru-stânga (SPD) vor păstra puterea cu aproximativ 36%.

CDU a condus sondajele de opinie, dar se estimează că va obține doar 28% din totalul de voturi.

Secretarul general al CDU, Paul Ziemiak, a declarat că „nu a fost o seară electorală bună pentru CDU”.

În ianuarie, CDU l-a ales pe centristul Armin Laschet drept lider de partid. Acest lucru însă, nu garantează că LAschet va fi candidatul partidului la funcția de cancelar din cadru alegerilor din septembrie.

Rivalul liderului conservator la funcția de cancelar este Markus Söder, liderul partidului CSU, Uniunea Social-Creștină din Bavaria. CSU și CDU constituie o coaliție numită „Union”.

Rezultatele sunt chiar mai slabe decât se aștepta, partidul fiind blamat pentru maniera în care gestionează pandemia.

Creșterea numărului de infecții, lansarea lentă a vaccinului, precum și scandalul cu achizia de măști, au generat o frustrare majoră a spiritului național.

Angela Merkel rămâne un lider politic extrem de popular, însă soarta partidului ei la alegerile generale din septembrie este extrem de incertă.

#alegeri in germania #Angela Merkel #cancelar german #CDU

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.