Să organizezi un scrutin electoral costă statul mulți bani, iată de ce ar fi bine ca referendumul și alegerile prezidențiale să se desfășoare în aceeași zi. Este opinia fostului premier, Natalia Gavrilița, expusă în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, difuzată vineri seara, 8 martie curent, la RLIVE TV.

Gavrilița a lansat un apel la mobilizare către cetățeni.

„Eu îndemn toată lumea să se mobilizeze și să spună foarte clar, în cadrul referendumului, că calea noastră de mai departe ține de procesul de integrare europeană. (…)

Unii lideri de opinie și formațiuni politice susțin că referendumul nu ar trebui să aibă loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale. Dvs. ce credeți despre acest lucru? Eu înțeleg argumentele că nu putem asigura atâtea scrutine electorale. Ele, în primul rând, costă bani să le organizezi și în al doilea rând, foarte mulți oameni trebuie să facă efortul să vină să voteze. Și atunci, de ce să fie de două ori? Înțeleg preocupările, dar eu cred că noi avem suficiente posibilități pentru cei care se opun acestui referendum să-și exprime opinia public. De fapt, în consecință, vom avea rezultatele pe care le vom avea și vom vedea cât de bine vor putea convinge alegătorii. În opinia mea, noi nu putem solicita cetățenilor noștri din diaspora, care fac drumuri lungi până la secțiile de votare, să vină de două ori să voteze. Este bine că putem organiza în aceeași zi”, a precizat fosta prim-ministră a Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Maia Sandu a inițiat referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană în decembrie 2023. Președinta a spus că își dorește ca referendumul să aibă loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, întrucât trebuie să avem o rată de participare cât mai înaltă la vot. Tot atunci, în decembrie 2023, șefa statului a menționat că-și dorește un nou mandat de președinte pentru a contribui la agenda europeană a Republicii Moldova.

Curtea Constituțională a Republicii Moldova (CC) urmează să emită o hotărâre în acest sens.

#aderare #Moldova #Natalia Gavrilita #referendum

Agricultorii români cer control strict și trasabilitate completă pentru cerealele ucrainene care vor tranzita Republica Moldova și vor ajunge în România, inclusiv în portul Constanța. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților de la București să verifice originea, cantitatea, traseul și destinația mărfurilor până la ieșirea acestora din țară.

Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și conducerii Parlamentului României, fermierii cer explicații despre modul în care statul român va controla aceste transporturi și cum va preveni ca cerealele declarate în tranzit să rămână pe piața românească.

„Agricultorii români au experimentat deja şi ştiu că prin creşterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor româneşti la capacităţile logistice disponibile, inclusiv transport, depozitare şi operare portuară. În lipsa unor controale reale, există şi riscul ca mărfuri declarate în tranzit să rămână pe piaţa românească”, au transmis aceștia.

Fermierii mai susțin că o atenție specială trebuie acordată cerealelor care intră în România după ce tranzitează Republica Moldova. Ei cer ca autoritățile din România, Moldova și Ucraina să facă schimb de informații astfel încât traseul mărfurilor să poată fi urmărit și verificat.

Aceștia vor să știe, între altele, ce instituții verifică originea, cantitatea, calitatea și destinația cerealelor, dacă sunt respectate normele europene privind reziduurile și pesticidele și cum este urmărit transportul de la intrarea în România până la ieșirea din țară.

De asemenea, organizațiile agricole cer măsuri pentru ca cerealele ucrainene aflate în tranzit să nu fie descărcate sau comercializate în România și să nu fie schimbată destinația declarată.

Alianța susține că majorarea fluxurilor de mărfuri ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura logistică a României și ar putea afecta accesul fermierilor români la transport, spații de depozitare și servicii portuare.

„Agricultorii români au experimentat deja și știu că prin creșterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor românești la capacitățile logistice disponibile”, se arată în scrisoarea deschisă.

Fermierii cer și date despre cantitățile de cereale ucrainene care intră și tranzitează România, inclusiv prin punctele de frontieră cu Republica Moldova. Ei vor ca aceste informații să fie prezentate în funcție de punctul de intrare și ieșire, ruta și tipul de transport, precum și perioada în care au fost transportate mărfurile.

Precizăm că, în data de 10 august, Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra transportului mărfurilor ucrainene pe calea ferată, inclusiv pe tronsonul care traversează teritoriul Moldovei. Pentru aceste transporturi, Chișinăul oferă o reducere de 50% la tariful de tranzit feroviar.

Ucraina estimează că în anul agricol 2026 va transporta până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale. Republica Moldova vrea să atragă aproximativ 10% din acest volum, ceea ce ar putea aduce venituri suplimentare pentru Calea Ferată a Moldovei (CFM). În paralel, autoritățile de la Chișinău spun că lucrează la creșterea capacității CFM pentru a putea gestiona volume mai mari de mărfuri.