Administraţia Biden a fost îngrijorată că Rusia ar putea folosi o armă nucleară tactică în Ucraina la sfârşitul anului 2022, astfel că SUA au început „să se pregătească riguros” pentru un asemenea scenariu, care nu este exclus să reapară ca posibilitate, au declarat pentru CNN doi oficiali cu rang înalt ai administraţiei. Ceea ce a determinat administraţia Biden să ajungă la o evaluare atât de surprinzătoare nu a fost un singur indicator, ci o serie de evoluţii, analize şi – aspect crucial – noi informaţii extrem de sensibile. Teama administraţiei, a spus un oficial de rang înalt al administraţiei, „nu a fost doar ipotetică – s-a bazat şi pe unele informaţii pe care le-am cules”.
Planurile de contingenţă au început să fie elaborate la un nivel fără precedent după ce membri de rang înalt ai administraţiei Biden au devenit din ce în ce mai alarmaţi de situaţie.
„Trebuia să planificăm astfel încât să fim în cea mai bună poziţie posibilă în cazul în care acest eveniment – care nu mai este de neconceput – ar fi avut loc”, a declarat acelaşi înalt oficial al administraţiei SUA. Dacă s-ar întâmpla o astfel de lovitură în Ucraina, ar fi primul atac nuclear de când SUA au lansat bombe atomice asupra oraşelor japoneze Hiroshima şi Nagasaki, cu aproape optzeci de ani în urmă.
„Asta ne arăta conflictul, aşa că am crezut şi cred că este dreptul nostru să ne pregătim cu rigurozitate şi să facem tot ce este posibil pentru a evita ca acest lucru să se întâmple”, a spus pentru CNN un alt oficial de rang înalt al administraţiei. „Nu cred că mulţi dintre noi, când ne-am început activitatea, ne aşteptam să petrecem mult timp pregătindu-ne pentru un scenariu care, în urmă cu câţiva ani, se credea că aparţine unei epoci trecute”, a adăugat oficialul.
În această perioadă, de la sfârşitul verii până în toamna anului 2022, Consiliul Naţional de Securitate a convocat o serie de reuniuni pentru a pune la punct planuri de urgenţă „în cazul în care fie exista un indiciu foarte clar că erau pe cale să facă ceva, să atace cu o armă nucleară, fie dacă pur şi simplu o făceau – cum am răspunde, cum am încerca să prevenim sau să descurajăm acest lucru”, a spus una dintre sursele CNN.
Când se pregătea atacul
Sfârşitul verii anului 2022 se dovedea a fi o perioadă devastatoare pentru forţele ruseşti din Ucraina. Forţele ucrainene înaintau spre Hersonul ocupat de ruşi, în sud. Oraşul fusese cea mai mare pradă a Rusiei de la invazie. Acum, era în pericol de a fi pierdut în urma contraofensivei ucrainene. În mod crucial, pe măsură ce forţele ucrainene avansau, întregi unităţi ruseşti erau în pericol de a fi încercuite. Opinia în interiorul administraţiei era că o astfel de pierdere catastrofală ar putea fi un „potenţial declanşator” pentru utilizarea armelor nucleare.
„În Herson, în acel moment, existau tot mai multe semne că liniile ruseşti s-ar putea prăbuşi. Zeci de mii de soldaţi ruşi erau potenţial vulnerabili”, a explicat una din surse.
Rusia pierdea teren în interiorul teritoriului suveran ucrainean, nu în interiorul Rusiei. Dar oficialii americani erau îngrijoraţi de faptul că preşedintele rus Vladimir Putin vedea lucrurile altfel. El spusese poporului rus că Herson făcea acum parte din Rusia însăşi şi, astfel, ar putea percepe o pierdere devastatoare acolo ca pe o ameninţare directă la adresa sa şi a statului rus.
„Evaluarea noastră era de ceva timp că unul dintre scenariile în care s-ar fi avut în vedere utilizarea armelor nucleare (includea) lucruri precum ameninţări existenţiale la adresa statului rus, ameninţări directe la adresa teritoriului rus”, a declarat un oficial de rang înalt al administraţiei.
Într-o astfel de evaluare, Rusia ar putea vedea un atac nuclear tactic ca pe un mijloc de descurajare împotriva pierderilor suplimentare de teritoriu deţinut de Rusia în Ucraina, precum şi împotriva oricărui potenţial atac asupra Rusiei însăşi, a explicat sursa.
Operațiune rusă sub steag fals
În acelaşi timp, maşinăria de propagandă a Rusiei a pus în circulaţie o nouă poveste cu steag fals despre o bombă murdară ucraineană, despre care oficialii americani se temeau că ar putea fi destinată să acopere un atac nuclear rusesc. În octombrie 2022, ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a dat o serie de telefoane oficialilor din domeniul apărării din SUA, Marea Britanie, Franţa şi Turcia, spunându-le că Kremlinul era „preocupat de posibile provocări din partea Kievului care implică utilizarea unei bombe murdare”.
Oficialii americani şi alţi oficiali occidentali au respins avertismentele ruseşti. Cu toate acestea, ambasadorul rus la ONU a transmis o scrisoare direct la Naţiunile Unite în care detalia aceeaşi presupusă ameninţare. Oficialii ruşi au afirmat că Ucraina ar construi şi ar detona o bombă murdară împotriva forţelor ruseşti şi apoi ar da vina pe Rusia pentru atac.
Ce a dat de gândit
Oficialii americani au respins avertismentele ruseşti, dar s-au temut de motivaţia din spatele lor. „Mesajele publice ruseşti au venit din senin cu privire la potenţialul ca Ucraina să folosească o bombă murdară, pe care noi am văzut că nu se bazează pe realitate”, a spus un oficial de rang înalt al administraţiei.
„Mai îngrijorător” pentru acest oficial a fost faptul că ruşii înşişi ar fi spus aceste lucruri „fie ca un pretext pentru a face ceva nebunesc, fie ca o acoperire pentru ceva ce ei înşişi căutau să facă. Aşa că a fost destul de alarmant”, a comentat oficialul.
Dar a mai existat o piesă care a ridicat aceste îngrijorări la un nou nivel. Agenţiile de spionaj occidentale primiseră informaţii potrivit cărora existau acum comunicări între oficialii ruşi, care discutau în mod explicit despre un atac nuclear.
Existau „indicii pe care le preluam prin alte mijloace că acesta era cel puţin un lucru pe care îl discutau nivelurile inferioare ale sistemului rusesc”, a declarat oficialul de rang înalt al administraţiei SUA.
Accesul SUA la comunicaţiile interne ruseşti se dovedise capabil şi înainte. În perioada premergătoare invaziei din Ucraina, SUA au interceptat comandanţi militari ruşi care discutau despre pregătirile pentru invazie, comunicări care au făcut parte din evaluarea serviciilor de informaţii americane, care s-a dovedit ulterior ca fiind exactă, potrivit căreia invazia era iminentă.
„Nu este niciodată o evaluare tranşantă, în alb şi negru”, a subliniat oficialul. „Dar nivelul de risc părea să crească, dincolo de unde fusese în orice alt moment”, a completat el.
Ce știau și ce nu știau SUA
În niciun moment SUA nu au detectat informaţii care să indice că Rusia lua măsuri pentru a-şi mobiliza forţele nucleare pentru a efectua un astfel de atac.
„În mod evident, am acordat o mare prioritate monitorizării şi am avut o anumită capacitate, cel puţin, de a urmări astfel de mişcări ale forţelor sale nucleare”, a spus acest înalt oficial al administraţiei. „Şi în niciun moment nu am văzut vreun indiciu al tipurilor de paşi pe care ne-am fi aşteptat să îi facă, dacă ar fi mers pe calea utilizării armelor nucleare”, a completat el.
Cu toate acestea, oficialii americani nu au fost siguri că vor şti dacă Rusia deplasează arme nucleare tactice la faţa locului. Spre deosebire de armele nucleare strategice, capabile să distrugă oraşe întregi, armele nucleare tactice sau de câmp de luptă sunt suficient de mici pentru a fi mutate discret şi ar putea fi lansate din sisteme convenţionale deja desfăşurate pe câmpul de luptă ucrainean.
„Dacă ceea ce aveau de gând să facă era să folosească o armă nucleară tactică, în special o armă nucleară tactică cu randament foarte scăzut, şi dacă aveau de gând să folosească doar una sau câteva nu era sută la sută clar pentru noi că am fi ştiut neapărat”, a punctat acest înalt oficial al administraţiei.
Încep să sune telefoanele la Moscova
Mai mulţi oficiali de rang înalt ai administraţiei au participat la o informare urgentă. Secretarul de stat Antony Blinken a comunicat îngrijorările SUA „foarte direct” ministrului rus de externe Serghei Lavrov, potrivit unor înalţi oficiali ai administraţiei.
Preşedintele şefului Statului Major interarme, generalul Mark Milley, l-a sunat pe omologul său rus, generalul Valeri Gherasimov, şeful Statului Major al Forţelor Armate ruse. Potrivit unui oficial american de rang înalt, preşedintele Joe Biden l-a trimis pe directorul CIA, Bill Burns, în Turcia, să vorbească cu Serghei Narîşkin, şeful serviciului de informaţii externe al Rusiei, pentru a-i transmite îngrijorarea SUA cu privire la desfăşurarea unui atac nuclear şi pentru a evalua intenţiile Rusiei. De asemenea, SUA au colaborat îndeaproape cu aliaţii lor atât pentru a elabora planuri de urgenţă în cazul unui atac nuclear rusesc, cât şi pentru a comunica avertismente părţii ruse cu privire la consecinţele unui astfel de atac.
„Am purtat o serie de conversaţii discrete cu principalii aliaţi pentru a trece în revistă modul nostru de gândire”, a declarat sursa CNN. „Acesta este un semn distinctiv al întregii noastre abordări – faptul că suntem mai buni şi mai puternici făcând aceste lucruri atunci când suntem total aliniaţi cu aliaţii noştri”, a punctat oficialul.
India și China, doi pioni importanți
În plus, SUA au încercat să obţină ajutorul celor cu care nu sunt aliaţi, în special China şi India, pentru a descuraja Rusia de la un astfel de atac. „Unul dintre lucrurile pe care le-am făcut nu a fost doar să le transmitem mesaje directe, ci să le îndemnăm cu tărie, să facem presiuni, să încurajăm alte ţări, la care ar putea fi mai atenţi, să facă acelaşi lucru”, a explicat un al doilea oficial al administraţiei SUA.
Oficialii americani spun că acţiunile de apropiere şi declaraţiile publice ale liderului chinez Xi Jinping şi ale premierului indian Narendra Modi au ajutat la evitarea unei crize.
„Credem că a arăta comunităţii internaţionale îngrijorarea faţă de acest lucru, în special îngrijorarea ţărilor cheie pentru Rusia şi Sudul Global, a fost, de asemenea, un factor util, convingător, şi le-a arătat care ar putea fi preţul tuturor acestor lucruri”, a declarat celălalt oficial de rang înalt al administraţiei.
Ce se întrevede în viitor
În perioada care a trecut de la spaima nucleară de la sfârşitul anului 2022, jurnalistul CNN Jim Sciutto, semnatarul articolului din CNN şi autorul unei cărţi despre marile puteri, a întrebat oficiali americani şi europeni dacă au identificat ameninţări similare. Pericolul s-a diminuat pe măsură ce războiul a intrat într-o perioadă de relativ impas în est.
Cu toate acestea, SUA şi aliaţii săi rămân vigilenţi.
„Am fost mai puţin îngrijoraţi de perspectiva iminentă din acea perioadă, dar nu este ceva care să fie vreodată departe în gândurile noastre”, i-a spus un înalt oficial american. „Continuăm să perfecţionăm planurile şi nu este dincolo de domeniul posibilităţii ca în lunile următoare să ne confruntăm din nou cu un risc cel puţin în creştere”, a avertizat oficialul.
