Anatolie Țurcanu, judecător în funcție la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), Vladislav Gribincea, candidat la funcția de judecător CSJ, și Sergiu Băieșu, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) din partea societății civile, au fost notificați de către Comisia Vetting că sunt invitați la audieri miercuri, 20 martie curent.

„În notificările cu privire la audieri, Comisia a transmis candidaților dubiile sale cu privire la integritatea acestora, care urmează a fi discutate în cadrul interviurilor.

În conformitate cu Regulamentul de organizare și funcționare, Comisia permite accesul subiecților la toate materialele din dosarele lor de evaluare. Astfel, subiectul va solicita accesul la dosar printr-o scrisoare electronică adresată Secretariatului cu cel puțin 7 zile înainte de ziua stabilită pentru audiere. Secretariatul va furniza candidatului copiile documentelor în format digital accesibil doar pentru citire în termen de 3 zile de la recepționarea solicitării.

Totodată, candidații au la dispoziție cel mult 3 zile de la primirea notificării pentru a confirma participarea la audieri și, dacă consideră necesar, pentru a solicita ca anumite părți ale acestora să se desfășoare în ședință închisă. Subiecții pot decide dacă participă sau nu la audieri. În cazul în care un candidat refuză să participe la interviu, Comisia își va finaliza evaluarea pe baza informațiilor colectate din diferite surse, inclusiv cele deschise, și din comunicarea avută cu candidatul pe parcursul procesului de evaluare”, se arată în comunicatul Comisiei Vetting.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reamintim că judecătorii CSJ în funcție și candidații la CSJ sunt evaluați conform criteriilor de integritate stabilite în Legea 65/2023, iar evaluarea candidaților la CSM și în colegiile CSM se face pe baza criteriilor identificate în Legea 26/2022.

#audieri publice #candidati #Comisia Vetting #CSJ

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.