Noile reglementări privind etichetarea energetică a frigiderelor, mașinilor de spălat rufe și mașinilor de spălat vase, a becurilor și afișajelor electronice a fost aprobat de cabinetul de miniștri. Prevederile transpun modificările legislative adoptate de Uniunea Europeană și prezintă o nouă clasificare a eficienței produselor electrocasnice.

Etichetele vor clasifica produsele pe o scară de la A la G, A fiind cele mai eficiente energetic, și vor conține informații clare despre consumul de curent electric sau de alte resurse, precum și alte informații suplimentare, pe un QR cod, conform Ministerului Energiei.

„Pentru Republica Moldova aceste reglementări sunt importante pentru că vor permite reducerea consumului de energie în sectorul rezidențial, responsabil de circa jumătate de consumul final de energie. În plus, etichetele energetice vor permite includerea mai ușoară a unor echipamente electrocasnice în programul EcoVoucher pe care l-am lansat anul trecut”, consideră ministrul Energiei, Victor Parlicov.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor este instituția responsabilă pentru verificarea în rețelele de comerț a etichetelor și a calității produselor.

Totodată, conform Ministerului Energiei, noile reglementări vor contribui la atingerea obiectivului de decarbonizare a economiei Republicii Moldova către anul 2050, urmând reducerea cu 268.000 de tone CO2 în țara noastră.

#consum #electrocasnice #etichete #ministerul energiei #reglementări

Una dintre cele mai sensibile și importante probleme ale Republicii Moldova rămâne conflictul transnistrean. Pe malul stâng al Nistrului staționează ilegal trupe rusești, iar de-a lungul anilor, Kremlinul a susținut regimul separatist de la Tiraspol, menținând această regiune în afara controlului constituțional al autorităților de la Chișinău.

Invazia Rusiei în Ucraina a accentuat vulnerabilitățile de securitate din regiunea Mării Negre și a readus în atenție necesitatea identificării unei soluții durabile pentru problema transnistreană. Încheierea războiului din Ucraina ar putea crea noi oportunități pentru reluarea negocierilor și pentru avansarea procesului de reglementare a conflictului, deși rezultatul nu este garantat.

În același timp, tot mai mulți locuitori din stânga Nistrului își găsesc locuri de muncă pe malul drept și descoperă oportunitățile oferite de apropierea de Uniunea Europeană.

Rusia invocă protejarea cetățenilor săi din regiunea transnistreană pentru a-și justifica prezența militară. Cât de mare este riscul ca acest argument să fie folosit pentru a menține presiunea asupra Moldovei și chiar pentru a destabiliza țara?
Ce perspective există privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Moldovei?
Cum poate fi combătută influența economică, politică și informațională a Kremlinului în regiunea transnistreană?
Ar putea actualele probleme economice din Transnistria reprezenta o oportunitate pentru Chișinău de a avansa reintegrarea prin Fondul de Convergență și alte măsuri de sprijin sau există riscul ca aceste inițiative să fie respinse în continuare de administrația de la Tiraspol?
Cum poate fi transformat un conflict înghețat într-o soluție durabilă, în beneficiul tuturor cetățenilor?
Dincolo de interesele geopolitice și de negocierile politice, ce trebuie să facă guvernarea pentru ca oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului să aibă încredere unii în alții și să simtă că aparțin aceluiași stat, cu un viitor comun?
Ce rol ar trebui să aibă Uniunea Europeană, România, Ucraina și OSCE în identificarea unei soluții pașnice și durabile pentru conflictul transnistrean?
Cum poate contribui integrarea europeană a Moldovei la apropierea celor două maluri ale Nistrului și la creșterea încrederii populației din regiune în instituțiile statului?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 30 octombrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt George Bălan, fost vicepremier pentru Reintegrare și Mihai Mogîldea, Director adjunct IPRE.