Moldovenii stabiliți în Republica Letonia vor putea beneficia de pensii sau de alte prestații sociale. Comisia protecție socială, sănătate și familie urmează să propună acest proiect de lege spre abrobare în prima lectură a Parlamentului.

„Acordul dintre Republica Moldova și Republica Letonia în domeniul securității sociale vizează lucrătorii migranți din Republica Moldova, care muncesc sau au muncit pe teritoriul unuia sau ambelor state contractante. Este vorba despre angajați, lucrători independenți, lucrători detașați, personalul misiunilor diplomatice și posturilor consulare etc. Aceste persoane vor putea beneficia de o serie de garanții de securitate socială: pensia pentru limită de vârstă; pensia de dizabilitate cauzată de afecțiuni generale; pensia și indemnizația de dizabilitate în urma accidentelor de muncă sau cauzată de boli profesionale, pensia de urmaș și ajutorul de deces. Potrivit Acordului, fiecare stat contractant va achita partea de pensie calculată proporțional perioadei de asigurare realizate pe teritoriul propriu”, se arată în comunicatul emis de Parlament.

De menționat, că până în prezent, Republica Moldova a încheiat acorduri de securitate socială cu 18 state, 16 dintre acestea fiind membre ale Uniunii Europene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Letonia #moldoveni #pensii

Ministerul Apărării a elaborat un nou proiect de lege care stabilește reguli noi pentru instituirea, prelungirea și încetarea stării de asediu și a stării de război. Documentul prevede atribuțiile autorităților publice, măsurile speciale care pot fi aplicate în astfel de situații, precum și drepturile și obligațiile persoanelor fizice și juridice. Proiectul este supus consultărilor publice, transmite IPN.

În prezent, cele două regimuri sunt reglementate de Legea nr. 212/2004, care stabilește procedura de declarare, atribuțiile autorităților, mobilizarea și măsurile ce pot fi aplicate. Noua lege urmează să înlocuiască acest cadru, pe care Ministerul Apărării îl consideră necesar de actualizat în raport cu evoluțiile de securitate.

O modificare vizează procedura aplicată în cazul unei agresiuni armate. Dacă legea actuală îi permite președintelui să instituie starea de război și să informeze neîntârziat Parlamentul, proiectul prevede că șeful statului va declara acest regim prin decret, contrasemnat de prim-ministru. Președintele va informa și convoca Parlamentul și va notifica, totodată, Consiliul de Securitate al ONU. Starea de asediu însă este declarată de Parlament.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Starea de asediu va putea fi instituită în cazul iminenței unei agresiuni armate sau al altor acțiuni ori amenințări grave cu o componentă militară identificabilă, atunci când mecanismele obișnuite de gestionare a crizelor nu sunt suficiente. Aceasta va avea un caracter temporar, cu reguli proprii privind durata, prelungirea și încetarea. Starea de război va putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate împotriva Republicii Moldova, al declarării războiului sau al notificării prealabile privind desfășurarea unor operațiuni militare.

Proiectul extinde și lista domeniilor în care pot fi aplicate măsuri speciale. Acestea pot viza infrastructura critică, funcționarea serviciilor esențiale, sistemul financiar și economic, comunicațiile și securitatea cibernetică, circulația persoanelor și bunurilor, precum și accesul populației la produse și servicii de strictă necesitate. Sunt dezvoltate și prevederile privind apărarea teritorială și rezistența națională.

Se schimbă și mecanismul de coordonare a instituțiilor. Proiectul delimitează atribuțiile Consiliului Național de Securitate, Comandamentului Suprem al Forțelor Armate și Statului Major al Apărării, în timp ce legea actuală prevede transformarea Consiliului Suprem de Securitate în Consiliul Suprem de Apărare, pe durata stării de asediu.

#asediu #Ministerul Apararii #stare de război